- pe blog
- pagina acasă
-
Sărbătoarea continuă, recenzie
M-am bucurat de această lectură de la primele pagini până aproape de ultimele – capitolul final mi s-a părut cel mai plictisitor în comparație cu celelalte. Fiind prima carte scrisă de Hemingway pe care am citit-o, am descoperit un autor foarte talentat, cu un stil bine pus la punct, foarte clar și care reușește să…
-
Patrick McGrath – Păienjenel | Recenzie literară
Despre acest roman se pot spune multe, însă eu vreau să mă rezum la a-l numi o capodoperă. Imediat ce am terminat lectura, am urmărit și ecranizarea făcută în 2002 de către David Cronenberg și mi s-a părut a fi o reprezentare destul de bună a ideilor lui McGrath. Cartea este însă – ca de…
-
George Bacovia – Plumb, comentariu
În volumul publicat în colecția Biblioteca pentru toți se regăsesc toate cele cinci volume de poezie ale lui George Bacovia, iar intenția mea este să le comentez pe scurt, evidențiind preferatele mele și exprimându-mi interpretarea asupra universului bacovian în stil modest, spre deosebire de adevăratele critici literare ce pot fi găsite la sfârșitul volumului. Mă…
-
Despre (auto)cenzură și (auto)critică în scris
Scriu acest articol pornind de la un comentariu pe care l-am primit recent. Cineva mi-a reamintit de aceste două concepte – cenzura și critica – ce împreună se referă practic la teama de a scrie, atunci când e vorba de ficțiune. Abia în ultimele luni am reușit să trec peste un imens blocaj al scriitorului,…
-
Isus din întuneric, recenzie
Mi-a luat vreo două săptămâni să termin de citit cartea (512 pagini) și încă vreo 2 zile să o recitesc și să încerc să o tălmăcesc pe câteva foi A4. Radu Găvan rămâne în continuare singurul autor pentru care simt nevoia să fac acest efort, la fel cum a fost și-n cazul romanul său anterior,…
-
Flower-Power Tantra, recenzie
Claudia Golea a fost o adevărată revelație literară (și nu numai!) pentru mine, iar cartea ei atât de spirituală și de vie a picat fix la țanc în viața mea. Mai aveam de ceva timp în bibliotecă „French Coca Cola„, dar nu știam care-i treaba cu ea. Acum mi-am comadat și „Vară în Siam„, singura…
-
(De veghe în lanul de secară) imensa lui durere și singurătate
Am recitit acest roman după șase ani și sunt la fel de fascinată de opera lui Salinger, dacă nu chiar mai mult acum. Inițial citisem versiunea în engleză, iar în minte îmi rămăseseră doar câteva idei de bază, dar acum simt că am absorbit cu adevărat în mine cartea și aș putea s-o recitesc la…
-
Serialul True Blood, recenzie
Serialul True Blood a fost singurul pe care l-am revăzut vreodată, fiindcă de obicei prefer să vizionez seriale noi. Totuși, ceva din mine m-a împins să reintru în lumea fascinantă din Bon Temps, având la bază cărțile lui Charlaine Harris. Cred că am citit vreo șapte dintre acestea, dar nu am rămas cu prea multe…
-
7 ani de blogging!
Ieri s-au împlinit 7 ani de când scriu pe acest blog, iar aceasta este ocazia perfectă să reflectez asupra muncii mele. Nu cred că voi înceta vreodată să scriu recenzii sau articole pe tema cărților și, din fericire, am reușit să strâng și un grup de oameni interesați de viziunea mea asupra literaturii. Îmi place…
-
Viața la țară
La fel ca în mitul căderii, cred că inconștient am căutat mereu să mă reîntorc în propriul meu paradis. Acesta s-ar regăsi, desigur, în prima copilărie, sub forma grădinii bunicilor. Mă jucam singură, de dimineața până seara, printre tufe de trandafiri. Mi se părea un spațiu imens. Mă jucam cu pisicile și câinele lor, mă…
-
Melmoth, recenzie – E ușor să mori pentru păcatele tale, provocarea e să trăiești cu ele
De mult n-am mai citit o carte scrisă într-un ritm atât de lent, plictisitor. Cu tot cu lipsa mea de răbdare și preferința pentru romanele fast-paced, nu pot spune că Melmoth e o carte proastă. Pot spune însă că nu aș reciti-o nici dacă Martora în persoană ar sta amenințătoare în fața mea. Este o…
-
Secretul nemuririi mele
M-au inspirat atâția oameni pe care deseori, abia i-am cunoscut. Pe când oamenii ce chiar au jucat un rol important în viața mea, în ultimii ani, nu pot sub nicio formă împrumuta trăsăturile lor terne vreunui personaj. Despre oamenii despre care am scris deja, aș mai scrie probabil la infinit. Sunt surse nefinite de inspirație.…
-
Violet bent backwards over the grass, recenzie
Am citit cu mare încântare primul volum de poezii al Lanei, dar mi-a fost de ajutor și audiobook-ul audiat pe Scribd. În audiobook, Lana recită doar 13 dintre poemele din volum, cu versuri ușor modificate, pe fundale muzicale potrivite cu stările sufletești pe care ea a vrut să le transmită. În volum sunt în total…
-
Moartea lui Bunny Munro, recenzie
Nu-mi amintesc să mai fi fost vreodată atât de dezamăgită de o carte. Mi s-a părut că cititorului i se cere să-i fie milă de un bărbat prezentat ca fiind ultima scursură a societății, un bărbat care este, desigur, alb și de vârstă mijlocie. Singurul lucru care m-a făcut să-i dedic acestei cărți cinci zile…
Cristina Boncea 