Etichetă: pandora m
-
Victoria Mas – Balul nebunelor | Recenzie literară
Sunt convinsă că atunci când am cumpărat cartea, am făcut-o în baza copertei și a titlului – ambele foarte atrăgătoare pentru mine. Pe parcurs ce citeam, inima mi se frângea. Lovitura fatală a fost să aflu că o bună parte din evenimentele descrise aici au avut loc și în realitate. Îndrăznesc să numesc „Balul nebunelor”…
-
Bine ai venit în America! | Recenzie literară
Am fost cu totul luată prin surprindere de conținutul acestei cărți. Atunci când am cumpărat-o și am decis să o citesc, mă așteptam la orice altceva decât povestea izbitoare a micuței Ellen. Aflăm de pe spatele cărții că totul este povestit din perspectiva unei fetițe de 11 ani, care locuiește cu mama și fratele ei,…
-
Elena Ferrante – Fiica ascunsă, recenzie literară
Am sentimentul că, după ce voi urmări ecranizarea realizată după această carte, ideile mele asupra ei se vor clarifica. Totuși, vreau să aștern în cuvinte gândurile pe care Fiica ascunsă, cel de-al șaselea roman pe care l-am citit de la Elena Ferrante, mi le-a provocat. Leda, protagonista noastră, semănă izbitor atât cu Elena din Tetralogia…
-
Iubire amară, debutul literar al Elenei Ferrante – recenzie
Recenzia mea vine și în urma vizionării filmului realizat în anul 1995 care se intitulează, în original, L’amore molesto. Ecranizarea este destul de fidelă narațiunii din carte, ceea ce m-a lăsat cu și mai multe dubii în privința perspectivei mele. Ce pot spune cu siguranță este că a fost o lectură anevoioasă, care mi-a luat…
-
Povestea fetiței pierdute – volumul final al Tetralogiei Napolitane – recenzie
Semnificația acestui titlu ni se relevă abia spre sfârșitul volumului, la fel de plin de acțiune ca și celelalte. Fiind volumul final, ajungem cumva în același punct din care Elena Greco a plecat cu povestirea, însă mai multe aspecte ne sunt lămurite pe parcurs astfel încât tetralogia să fie completă. Îmi era teamă că voi…
-
Volumul #3: Cei care pleacă și cei ce rămân, recenzie
Pentru mine a fost cel mai intens volum al seriei de până acum și am fost surprinsă de fiecare întorsătură de situație peste care am dat de-a lungul paginilor. Dacă până acum eram destul de sigură că lucrurile despre care a scris Ferrante sunt într-o măsură cât de mică reale, acum mă simt copleșită de…
-
Povestea noului nume, recenzie
Din acest al doilea volum am înțeles și mai bine de ce îmi place așa de tare povestea Elenei Ferrante. Chiar dacă îmi erau deja cunoscute toate evenimentele din serial (ultimul episod apărut corespunde ultimei scene din carte), mi-a făcut la fel de mare plăcere să urmăresc firul narativ prin ochii Elenei și să mă…
-
Prietena mea genială, recenzie
Aș fi acordat punctaj maxim acestei cărți și dacă nu vedeam mai întâi serialul? M-ar fi impresionat oare cu atât mai mult, cu cât apoi lucrurile imaginate de mine și-ar fi găsit un corespondent vizual atât de potrivit? Cert e că serialul este una dintre cele mai fidele reprezentări ale unei cărți pe care le-am…
-
Criză la Moscova, recenzie
Fără să-mi dau seama am citit doi autori francezi unul după altul, observând astfel niște tipare în stilul de scriere care nu-mi sunt pe plac. Criză la Moscova e o scurtă povestire de doar 100 de pagini față de care mă găsesc într-un impas și nu știu cum să mă raportez la ea. Din introducere…
-
Vă amintiți de David Foenkinos?, recenzie
Detest faptul că David a reușit în cele din urmă să-mi producă simpatie față de el și povestea pe care a scris-o. Romanul este o autoficțiune, iar miza este regăsirea inspirației pierdute, din perspectiva unui autor care se simte mediocru (și nu poate fi contrazis prin argumente prea solide). Până spre ultimele pagini l-am detestat…
-
Flower-Power Tantra, recenzie
Claudia Golea a fost o adevărată revelație literară (și nu numai!) pentru mine, iar cartea ei atât de spirituală și de vie a picat fix la țanc în viața mea. Mai aveam de ceva timp în bibliotecă „French Coca Cola„, dar nu știam care-i treaba cu ea. Acum mi-am comadat și „Vară în Siam„, singura…
-
Bright lights, big city, recenzie
O carte despre valori – personale și americane. O poveste ce i-ar putea aparține cu ușurință oricărui mic intelectual din New York City. Un roman ecranizat în 1988 având scenariul scris de autor. Abia aștept să urmăresc și filmul, fiindcă această senzație „cinematică” nu te părăsește pe tot parcursul lecturii. Este, cred, primul roman scris…
Cristina Boncea 