M-am gândit să introduc o nouă rubrică pe blog și anume postări cu autorii de la care dețin un număr mai mare de cărți și să vorbesc despre fiecare în parte.
Pentru această primă postare m-am gândit să-l aleg pe Chuck Palahniuk, una dintre influențele mele majore ca scriitoare. Nu îmi lipsesc prea multe dintre volumele sale (dintre cele care au fost traduse la noi), iar unele au chiar povești interesante cu privire la achiziție. Când spun asta mă refer cu precădere la Lullaby, pe care am “pescuit-o” de pe străzile New York-ului în anul 2017. Se afla într-un teanc cu mai multe cărți menite să fie aruncate la gunoi, iar ochii mi-au sclipit în momentul în care am descoperit coperta. Nu am citit cartea până în prezent, dar cu siguranță nu voi renunța niciodată la ea fiindcă am luat descoperirea ei drept un semn. Rămâne un suvenir de mare importanță pentru mine.
În schimb, am citit Sufocare, Jurnal, Fight Club, Apocalipsa, Blestemați, Snuff și Consider This. Snuff a fost primul roman scris de Palahniuk pe care l-am citit și m-a amuzat teribil. Mi s-a părut o lectură ușoară, o poveste tragi-comică și un stil de scriere cu care rezonez, lesne de parcurs. Ulterior, dacă nu mă înșel, am citit duologia formată din Blestemați și Apocalipsa, povestea și mai haioasă a unei fetițe care ajunge în iad, totul luând o turnură satirică în ceea ce privește viața americană în general. Puține lucruri îmi produc mai puțină plăcere înafara autorilor americani conștienți că țara lor nu e deloc un paradis.
Cred că Sufocare a fost romanul care a urmat, iar recent am urmărit și ecranizarea. Mi s-a părut puțin mai serios decât cele citite anterior, mi s-a părut mai bine scris, dar nu a avut darul de a-mi deveni chiar favorit. Vara trecută a venit vremea să citesc în sfârșit Fight Club, care, deși nu mi-a displăcut, mi-a lăsat aceeași senzație de ceva care lipsește înspre final. Cel mai tare m-a impresioat însă Jurnal, care este una dintre cărțile mele favorite la momentul actual. Genul ăsta de desăvârșire îl căutam de la Palahniuk și iată că l-am găsit în acest micro-roman care mi s-a părut perfect din toate punctele de vedere. Tare mi-ar plăcea să văd un film făcut și după el.
În cele din urmă, chiar săptămâna trecută am terminat de citit Consider This, o carte non-fictivă și vag autobiografică în care Palahniuk ne vorbește despre arta scrisului și ne îndrumă să urmăm aceeași pași care l-au ajutat și pe el în carieră. Am filmat chiar un videoclip cu sfaturi extrase din volum pe care-l puteți regăsi mai jos:
Nu știu care dintre cărți va fi următoarea pe lista de lectură. Încercasem la un moment dat să citesc Pygmy și mă poticnisem în limbajul codat, dar asta nu înseamnă deloc că nu voi reveni la carte. Am achiziționat și varianta în engleză de pe un anticariat online la un preț foarte bun pentru că mi-a plăcut aspectul. Bântuiții mi-a fost lăudată în repetate rânduri de apropiați, însă din păcate acțiunea mi-a fost și puțin povestită pe alocuri, așa că detaliile ce mi-au rămas în minte m-au făcut să amân temporar lectura. Tematica romanului Supraviețuitor mi-e însă complet străină, așa că probabil voi continua cu acesta într-un timp cât mai scurt. Singura rămasă este chiar Lullaby, despre care vă spuneam la început, însă în general prefer să citesc traducerile mai întâi.
Plănuiesc să fac rost și de celelalte romane ale lui Palahniuk publicate la noi, desigur. Mi s-a părut însă interesant să pun în cuvinte povestea mea cu acest autor în funcție de cărțile parcurse. Cred că și ordinea în care citești romanele unui autor are un impact asupra opiniei tale generale. Eu una nu renunț ușor la un scriitor care-mi place, chiar dacă unele lucrări îmi plac mai mult decât celelalte. Sunt curioasă cum va evolua această relație dintre noi doi pe viitor – oare va rămâne preferatul meu sau va fi detronat – metaforic vorbind – de către un altul pe care-l voi găsi și mai ilustru?
Voi ați citit ceva scris de Chuck Palahniuk?
Excelente recomandari, big like ;)