fbpx

Călătoria mea în Paris (martie 2023)

Tocmai m-am întors din prima mea călătorie la Paris și abia așteptam să îmi împărtășesc experiența cu voi. Am ales un pachet turistic de la Paralela45, iar în cele ce urmează voi oferi toate detaliile privind scurta mea călătorie.

  1. Detalii tehnice
  2. Cum a fost transportul
  3. Cum a fost cazarea
  4. Ce am vizitat
    1. Muzeul Luvru
    2. Grădinile Luxembourg
    3. Turnul Montparnasse
    4. Aquarium
    5. Grădina Zoologică
    6. Muzeul d’Orsay
    7. Muzeul de artă modernă
    8. Muzeul parfumului Fragonard
    9. Bazilica Sacré-Cœur
    10. Alte atracții turistice
  5. Concluzii despre Paris
  6. Concluzii despre pachetul turistic
  7. De reținut

Detalii tehnice

Am plecat de pe 7 martie și m-am întors pe 12. Pachetul pentru care am optat de pe site-ul agenției includea zbor, cazare, transportul de la aeroport, un tur al orașului din autocar și o croazieră de o oră pe Sena, plus ghidul turistic român. Pentru a acoperi trei dintre zilele călătoriei, erau puse la dispoziție excursii opționale în împrejurimi, însă eu nu am optat pentru acestea.

Inițial, am optat pentru o excursie de grup cu ghid turistic deoarece mă gândeam că ar fi o oportunitate bună de socializare, iar organizarea putea cădea în mâinile altcuiva. După ce am aflat că intrarea la multe atracții turistice din Paris este gratuită pentru persoanele sub 26 de ani, am decis să mă desprind de grup și să explorez singură.

Cazarea a fost la hotelul Ibis (3*) din La Defense Esplanade, iar prețul includea doar micul dejun. De altfel, la hotel se găseau puține feluri de mâncare disponibile în restul zilei: pizza, paste și lasagna. Eu am ales să plătesc suplimentul de cameră single (aproximativ 180€), întrucât nu am mers cu un însoțitor în această călătorie. Uneori, agențiile te pot cupla cu o altă persoană de același sex în cameră, când este posibil.

Pentru a mă bucura de 8 martie la Paris, am achiziționat pachetul turistic încă din luna decembrie, când am plătit prima tranșă a sumei. În total, cred că am plătit în jur de 700 de euro pentru această călătorie de șase zile și cinci nopți.

Cum a fost transportul

Eu am venit de la Brașov cu ajutorul firmei Kron Transfer, care îți pune la dispoziție o mașină cu șofer pentru drumurile spre aeroportul Henri Coandă. Pentru o taxă suplimentară, pe care eu am ales să o plătesc, șoferul va veni să te ia direct de acasă. Rezervarea trebuie efectuată dinainte, eventual dus-întors. În mașină, locurile pot fi ocupate de alte persoane sau poți călători singur, în funcție de zi și oră.

Așadar, am plecat pe data de 7 martie la ora 3 dimineața de acasă, iar în aproximativ două ore am ajuns la aeroport. Urma să mă alătur grupului la ora 5:45, conform îndrumărilor ghidului. Deoarece aveam bagaj de cală, inclus în pachetul turistic, check-inul trebuia realizat mai devreme. Zborul spre Paris a avut loc la ora 8:40, așa cum era menționat pe bilet.

Nu am întâmpinat probleme în cazul companiei Tarom. Am putut să îmi aleg singură locul, atât la plecare, cât și la întoarcere, deoarece am optat pentru check-inul online. Cu toate acestea, problemele au apărut pe aeroportul din Paris unde, din cauza grevelor frecvente, autocarului nostru nu îi era oferit accesul către poarta unde ne aflam. Am petrecut aproximativ două ore pe Charles de Gaulle, în timp ce ghidul nostru turistic a găsit o soluție pentru a ne continua călătoria spre oraș.

La zborul de întoarcere, am avut o mică întârziere la decolare, însă ne aflam deja la bordul avionului, iar cele douăzeci de minute au fost recuperate în timpul zborului. O altă problemă a apărut la recuperarea bagajelor de cală în București, când banda a început să funcționeze cu jumătate de oră întârziere, după care s-a blocat timp de alte cinci-zece minute. Am ajuns pe Henri Coandă pe 12 martie la ora 20:10, conform biletului, însă abia la 21:15 am reușit să mă întâlnesc cu șoferul de la Kron Transfer pentru drumul înapoi spre Brașov.

Menționez că este a doua oară când apelez la serviciile acestei firme de transport și sunt foarte mulțumită de seriozitatea lor. Am plătit 130 de lei pe sens pentru transportul de la și, respectiv, până la domiciliu.

Cum a fost cazarea

Despre lanțul de hoteluri Ibis știam din copilărie, când am fost cazată împreună cu familia la unul dintre ele, în Germania sau Austria. Deși mai mulți călători vorbeau despre recenziile negative pe care le-au citit, cazarea a fost exact cum m-am așteptat: un loc curat, fără alte beneficii extra cum ar fi papucii în cameră sau minibarul.

Deoarece am prins o vreme destul de răcoroasă, am profitat de sistemul de încălzire al camerei și am reușit astfel să mă odihnesc la o temperatură ideală. Am apreciat faptul că prosoapele erau schimbate zilnic, iar patul pe care nu reușeam să-l fac niciodată dimineața era aranjat când mă întorceam.

Pentru micul dejun era nevoie să te miști foarte repede, ceea ce am făcut doar în primele două zile, când m-am trezit la ora 6:20. Aveam de ales între pâine, croissante sau alte patiserii, pe care le puteam consuma cu unt, dulceață, cașcaval sau șuncă. Era un bufet suedez obișnuit, însă totul părea foarte proaspăt. În schimb, restul mâncării oferite de hotel era congelată și nu avea un gust extraordinar.

Deși am avut o cameră la etajul 9, priveliștea mea nu era prea grozavă. Mi-a displăcut faptul că la televizorul din cameră nu prindeam fix canalul unde se difuza meciul dintre Paris Saint Germain, echipa mea favorită de fotbal și Brest. De asemenea, mai multe persoane din grup au întâmpinat o problemă cu lifturile, care mai întâi te plimbau pe la toate etajele, chiar dacă uneori nu le chema nimeni.

Ce am vizitat

Deoarece am ales să mă bucur de privilegiul vârstei mele și a gratuităților oferite membrilor Uniunii Europene tinerilor, mi-am făcut o scurtă listă de obiective turistice unde voiam să ajung. Câteva dintre ele au rămas nevizitate, însă mă bucur de călătoriile pe care am reușit totuși să le fac. Țin să menționez că în restul timpului sunt o persoană foarte sedentară, care își petrece cea mai mare parte din timp în pat, așa că după ce am mers 21.000 de pași într-o zi, nu am mai avut prea multă energie pentru plimbări. Iată ce am reușit totuși să vizitez:

Muzeul Luvru

La Louvre am vrut să ajung datorită faimei locului (videoclipul lui Beyonce) și pentru că aveam acces gratuit. De asemenea, acum pot spune că am bifat un selfie cu Mona Lisa. Lăsând gluma la o parte, acest muzeu este imens și nu am avut răbdarea necesară pentru a vizita toate încăperile. Mi-au atras atenția mai degrabă sculpturile decât tablourile, iar cu acest prilej mi-am confirmat încă o dată că fără o bună cunoaștere a istoriei artei și a lumii, muzeele nu “îți vorbesc” cu adevărat.

Mă temeam că va fi nevoie să stau mult timp la coadă, însă scanarea bagajelor a mers repede și la fel a fost și în cazul prezentării actului de identitate pentru intrarea gratuită (nici nu a trebuit să deschid pașaportul). Mai mult am stat la coadă pentru a prinde o poză cât de cât reușită a celebrului tablou semnat de Da Vinci. În concluzie, este nevoie să vii cu o sticlă de apă deoarece mulțumea și lungul drum prin muzeu sunt foarte obositoare.

Grădinile Luxembourg

Intrarea în acest parc imens, pe care eu l-am asemănat cu Central Park din New York, este gratuită, însă porțile se închid după ora 17. Tocmai datorită imensității sale, nu am reușit să ajung în toate colțurile, dar pașii m-au îndrumat către Fontaine de Medicis, un loc foarte liniștitor și plin de rațe (păsările mele preferate). M-a surprins foarte tare să văd nisip în loc de iarbă pe jos, însă acest lucru l-am observat în majoritatea parcurilor pariziene.

Nu am vizitat nimic aici, ci doar m-am plimbat pe alei, însă am admirat statuile aflate la tot pasul și marele Palais du Luxembourg, bine păzit în exterior.

Turnul Montparnasse

Datorită colegei din grupul turistic cu care m-am împrietenit, într-una din seri am ajuns și în acest turn imens, de 210 metri înălțime. Am plătit 18€ pentru a lua liftul către etajul 56, după care am mai urcat pe scări trei etaje. Din nefericire, ploua foarte tare pe acoperiș, însă tot ne-am bucurat de priveliștea panoramică asupra Parisului noaptea.

Aquarium

Această atracție turistică m-a dezamăgit cel mai tare dintre toate. Pe internet ni se promitea o colecție grozavă de diferite specii de pești, printre care și rechini. Cel mai interesant lucru de aici a fost camera întunecată cu meduze, care păreau astfel fosforescente. Locul mi s-a părut de altfel foarte mic și m-am tot învârtit în căutarea “restului”. Pești mai interesanți am văzut la zoo, așa că recomand mai degrabă acea experiență în Paris.

Grădina Zoologică

Îmi plac foarte mult grădinile zoologice, iar favorita mea rămâne cea din Brașov. În Paris am plătit 20 de euro pentru a vedea ceva similar din punctul de vedere al animalelor, însă ce mi s-a părut spectaculos a fost sera. Am intrat într-o clădire închisă, frumos decorată cu plante agățătoare, unde am putut observa șerpi, șopârle, păsări, maimuțe și pești – fiecare în spațiul său, bineînțeles.

Mi-a mai plăcut și zona cu păsări care păreau libere, unde mi-a fost teamă să intru, însă acolo am văzut pentru prima oară în viață flamingo – erau foarte gălăgioși! De asemenea, mai aveau și foci și pinguini, însă nici aceste specii nu au reprezentat o noutate pentru mine. Poate cel mai interesant lucru de aici a fost stânca gigantică din capătul grădinii și cele două rațe sălbatice care se lăsau hrănite de trecători.

Muzeul d’Orsay

Aici mi-a plăcut cel mai mult din tot ce am vizitat în Paris. Muzeul nu este la fel de mare ca Luvrul, însă mi s-a părut mai spectaculos. Am stat ceva la coadă, însă intrarea a fost de asemenea gratuită pentru mine. Combinația de diferite tipuri de artă – pictură, sculptură, gravură – a fost pe placul meu și mă bucur că am reușit să văd picturile celebre ale lui Van Gogh și nu numai.

Nici aici nu am reușit să vizitez toate încăperile întrucât era foarte aglomerat și nu mai aveam energie, însă mă bucur că am ajuns. Recomand această atracție turistică mai mult decât oricare alta!

Muzeul de artă modernă

Aici, intrarea era gratuită pentru oricine, iar expozițiile lipseau în această perioadă. M-am perindat însă printre colecțiile obișnuite ale muzeului și m-am bucurat să găsesc creațiile lui Victor Brauner expuse aici. Mi-a atras atenția steagul României înainte de a vedea numele artistului, însă cu siguranță arta lui se numără printre stilurile mele preferate.

Aici mi-a mai plăcut mult și Sala Dufy, cu pereții pictați în întregime cu scene contemporane în culori pastelate.

Muzeul parfumului Fragonard

La acest mic muzeu am mers împreună cu ghidul turistic chiar de 8 martie, un cadou simbolic foarte simpatic. Mi-a plăcut mai mult felul în care încăperile erau decorate decât exponatele propriu-zise. Aici, ne-a fost explicat cum se făceau înainte parfumurile și în ce zone ale Franței se regăseau florile deosebite. La final, aveam opțiunea de a achiziționa parfumuri, săpunuri și alte asemenea produse realizate cu o cantitate minimă de alcool, dar niciunul nu mi-a atras atenția în mod deosebit.

Bazilica Sacré-Cœur

Am vizitat bazilica împreună cu ghidul turistic, în liniște profundă, de altfel. Deși nu mă încântă clădirile din categoria religiei de fel, cu siguranță aceasta era foarte impunătoare, iar exteriorul a fost lucrat cu migală. M-a amuzat să observ că la fiecare trei pași se găseau lumânări și aparate pentru plata cu cardul, ba chiar și un soi de acatiste, pentru cei care voiau să își manifeste astfel credința. În interior, nu aveai voie să faci poze sau să filmezi, însă am văzut mai mulți turiști care nu țineau cont de regulă. Intrarea a fost gratuită, iar până la bazilică am urcat cu o telecabină.

Alte atracții turistice

În drumul nostru am trecut de mai multe ori pe lângă Turnul Eiffel, în care am ales în cele din urmă să nu urc, Arcul de Triumf care seamănă cel mai mult cu cel din București, Panteonul, văzut de la distanță, catedrala Notre-Dame, încă în lucru, piața Tertre din cartierul Montmartre, unde din păcate pictorii locali nu erau încă pregătiți să realizeze portrete, Moulin Rouge, pe lângă care am trecut și sex shopurile din acea zonă, primăria, o clădire impozantă, senatul, lângă care am băut accidental o cafea, galeriile Lafayette, unde am admirat luxul și opulența arhitecturală și probabil multe alte clădiri importante și parcuri al căror nume nu mi-l amintesc.

Chiar dacă nu este o atracție turistică per se, cartierul unde se afla hotelul nostru era cunoscut pentru clădirile de birouri imense, fiind un fel de zonă a oamenilor de afaceri. Tot acolo se afla și Westffield Les 4 Temps, cel mai mare mall din oraș, prin care m-am plimbat puțin. Zgârie-norii din jur mi-au dat însă impresia că mă aflu în cu totul alt oraș, poate Dubai. A fost un loc din Paris pe care nu l-am mai văzut în pozele nimănui.

Concluzii despre Paris

În primele două zile eram convinsă că la vară îmi voi închiria un apartament aici timp de o lună pentru a mă bucura de atmosfera pariziană. După câteva zile de plimbări, mi-am dat seama că Bucureștiul este, într-adevăr, “micul Paris”, ceea ce înseamnă că în capitala Franței nu poți decât să pierzi și mai mult timp pe drum.

Chiar dacă metroul circula rapid și puteai ajunge cu ușurință dintr-un capăt al orașului în altul astfel, drumurile de acest fel mă obosesc oricum și nu rezist foarte mult timp într-o metropolă. Pe de altă parte, în cele 6 zile petrecute aici am prins o vreme execrabilă, ploioasă și cu mult vânt, iar natura nu își revenise încă la viață, în pofida magnoliilor înfloriți.

Sunt sigură că multe dintre atracțiile turistice vizitate în aer liber ar fi și mai fermecătoare pe o vreme plăcută, însă nu pot spune că m-aș întoarce prea curând la Paris. Mi-aș fi dorit să mai vizitez catacombele și stadionul Parc des Princes, însă cu siguranță voi reuși să îmi văd echipa favorită de fotbal și cu altă ocazie. Mi-ar mai fi plăcut să ajung la cimitirul Père Lachaise, la mormântul lui Oscar Wilde sau casele memoriale ale anumitor artiști.

Sunt recunoscătoare că am avut posibilitatea de a vizita această capitală europeană care mi s-a părut foarte curată, contrar opiniilor pe care le-am mai auzit. Acum pot spune că știu câteva locuri interesante din Paris, că am luat temporar pulsul orașului și că am pășit pe aceleași străzi precum unii din autorii mei preferați.

Concluzii despre pachetul turistic

Un aspect foarte important pe care l-am învățat din această călătorie este faptul că nu îmi mai doresc să plec cu un grup turistic, cel puțin nu în Europa, unde mă pot descurca pe cont propriu. Mereu când am astfel de temeri îmi amintesc că Google Maps m-a ajutat de minune la New York, așa că o capitală europeană nu ar trebui să fie o problemă.

Primele două zile, când am rămas alături de grup, au fost chinuitoare pentru mine datorită temperamentului pe care îl am. Nu sunt o persoană răbdătoare și nu accept să fiu grăbită de la masă, lucru care se întâmplă atunci când există un anumit program de urmat. Mai mult decât atât, genul de informații care ne-au fost oferite sau modul de livrare nu a prezentat interes pentru mine, ceea ce m-a obosit psihic.

În afară de mine, în grup mai exista un cuplu cu vârsta în jur de treizeci de ani, iar cel mai vârstnic membru avea 86. Deși am reușit să leg niște legături plăcute cu alți câțiva membri mai tineri ai grupului, experiența în sine nu mi se pare potrivită pentru o persoană născută în generația mea (anii ’90 sau 2000). Cu siguranță a fost prima și ultima dată când mai plec cu un grup turistic în Europa. Pe viitor, voi alege doar pachete cu zbor și cazare, întrucât de itinerar mă pot ocupa și singură.

Acest lucru nu înseamnă că Paralela45 nu este o agenție serioasă sau că ghidul turistic nu și-a făcut treaba. Experiența mea este strict subiectivă.

De reținut

  • Foarte multe obiective turistice, în special muzee, din Paris sunt gratuite pentru persoanele sub 26 de ani care fac parte din țările membre ale Uniunii Europene. Este nevoie de un act de identitate pentru a demonstra apartenența;
  • Pentru a călători toată ziua cu orice mijloc de transport (metrou sau autobuz) se poate achiziționa un bilet Mobilis de la tonomatele din stațiile de metrou la prețul de 8,45€ pentru zonele 1 și 2, cele mai populare din oraș;
  • La orice restaurant vei primi apă din partea casei, însă este apă de la chiuvetă. Eu mi-am cumpărat o sticlă reutilizabilă cu filtru marca Brita și m-am putut hidrata oriunde și oricând;
  • Zvonurile despre francezii care refuză să vorbească limba engleză sunt în continuare adevărate. Dacă vorbești franceză, atitudinea lor este cu totul diferită.
  • Meniurile restaurantelor au de obicei și traducerea în engleză sub fiecare fel. Cel mai bine am mâncat într-un restaurant din cartierul latin, unde aveau specialități locale și un meniu cu antreu, fel principal și desert la 18 euro. Există astfel de meniuri complete la majoritatea restaurantelor și sunt o modalitate bună de a încerca mâncăruri franțuzești;
  • La stația de metrou Trocadero se vede cel mai bine Turnul Eiffel, pentru poze atât ziua, cât și noaptea.

Eu mi-am petrecut cea mai mare parte din ultimele două zile în camera de hotel, deoarece eram extrem de obosită. Acesta este un reminder că vacanța trebuie să aibă mai ales un rol odihnitor, nu de a ne angrena în același rush-mode pe care îl aplicăm și în restul timpului. Avantajul unei asemenea călătorii la început de primăvară este, cred, numărul mai redus de turiști. Pe viitor, voi ține minte să vizitez locuri mai călduroase în această perioadă a anului.

Publicat de Cristina Boncea

Cristina Boncea s-a născut pe 1 ianuarie 1998, a absolvit Facultatea de Filosofie și are cinci romane publicate la activ (trilogia "Octopussy", "Mi-ai promis că vom muri împreună" și "Evadare din Insula Libertății"). În prezent, activează drept consilier pentru dezvoltarea personală și coordonator de echipă la o agenție de SEO.

2 gânduri despre „Călătoria mea în Paris (martie 2023)

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: