
Pentru că mă aflu într-o reorganizare a blogului pentru a promova mai bine interesele mele actuale, am ajuns să recitesc articole mai vechi și să îmi reamintesc astfel de adolescența mea zbuciumată pe internet. Am povestit puțin despre hărțuirea prin care am trecut când am vorbit despre legătura dintre misoginism și formarea identității, însă acum am o viziune mai matură asupra situației și vreau să menționez câteva lucruri.
Obișnuiam să vorbesc în mod foarte deschis despre viața mea personală aici pe blog și nu numai. Acest lucru m-a ajutat la momentul respectiv, a creat spațiu pentru ca eu să pun lucrurile în perspectivă și să mă conectez la lumea exterioară, ceea ce îmi lipsea. Am primit destul de multe critici și o grămadă de mesaje obscene minoră fiind pentru acel exhibiționism al meu care acum îmi lipsește cu desăvârșire. De ce? Tocmai pentru că mi-am dat frâu liber emoțiilor și pornirilor la momentul respectiv.
Am învățat că adulții care simt furie atunci când au de-a face cu experiența unui copil sau adolescent sunt cei care nu au făcut pace cu această parte din ei. Cei care simt frustrare atunci când văd pe cineva vorbind deschis despre propria sexualitate sunt cei care și-o reprimă pe a lor. În general, atunci când ne deranjează ceva atât de puternic la altcineva, este vorba doar despre oglinda nemulțumirilor cu privire la sinele nostru; acela este momentul când știi că ar trebui să te întorci la tine și să lucrezi în loc să scuipi venin pe necunoscuți, în special pe internet.
Am vorbit și despre ce înseamnă să te expui în online și încă sunt șocată de cât de mare este discrepanța între interacțiunile virtuale și cele din viața reală; în continuare nu îmi vine să cred că unii oameni folosesc internetul drept un scut, în spatele căruia se simt atotputernici. Consider că m-am născut exact la momentul potrivit, astfel încât internetul să nu fie tot ceea ce cunosc. Deși o bună parte din interacțiunile vieții mele au avut loc online, mă bucur de faptul că au dus și la rezultate extrem de pozitive și anume legarea unor relații de prietenie durabile.
Mesajul pe care vreau să îl transmit în urma tuturor experiențelor mele neplăcute, a răspunsurilor negative și pline de ură pe care le-am primit atunci când mi-am expus gândurile, este că, indiferent de ce ar spune oricine, instinctele noastre nu trebuie înfrânate. Atunci când simți că ai nevoie să faci un anumit lucru, iar gândul reapare constant, acolo ai o lecție de învățat. Acolo vei pune o cărămidă la dezvoltarea ta, acolo vei înțelege lucruri noi despre tine, te vei explora și vei ajunge cu un pas mai aproape de sinele tău autentic.
Pe de altă parte, mă simt mândră că simplul fapt că eu mi-am făcut gândurile publice a stârnit atâtea controverse – cuvintele mele au avut mereu o putere mare asupra oamenilor, ceea ce mi-a confirmat că acesta este drumul meu în viață. Ce fel de echilibru interior ai dacă niște simple cuvinte citite pe internet te tulbură până într-atât încât să oferi previziuni despre destinul unei adolescente? Sau a oricui altcuiva, cunoscut sau nu.
Am simțit nevoia să fac această postare pornind de la regăsirea unui articol vechi pe care l-am scris pentru catchy.ro când aveam 17 ani. Acum nu am decât recunoștință față de adolescenta din mine, care a luptat mereu către viață și mi-a oferit amintiri excelente prin toate aventurile ei. În mod special folosesc cuvântul “aventuri” fiindcă celor mai mulți oameni le denotă ceva complet diferit față de ce înțeleg eu prin el…
Închei articolul cu o scenă din clasele I-IV, în care învățătoarea mă auzise într-o pauză spunându-le colegelor mele că “îmi doresc ca viața mea să fie o aventură”. Ea ne spiona din spatele unei uși închise și a simțit nevoia să îi transmită mamei mele îngrijorarea cu privire la spusele mele. Pilda acestei întâmplări și a felului în care am fost hărțuită pentru că am vorbit în mod liber despre sexualitate este următoarea: există mult mai inocență în copilul și adolescentul care am fost decât în sinele tuturor adulților care au dat cu pietre.
Mi-aș dori ca experiențele mele să fie de folos și altor tineri care se simt la fel – izgoniți dintr-o societate putredă fiindcă își doresc să fie ei înșiși. Continuați să vă urmați instinctele, fiindcă ele sunt singurul adevăr valabil pe lume, pentru fiecare dintre noi!