Încă de când am aflat de existența acestei cărți, mi-am dorit foarte mult să o citesc. Nu aveam nici cea mai vagă idee cine este Jennette McCurdy, dar titlul în sine m-a atras și mi-am dat seama de pe atunci că Mă bucur că mama a murit are potențialul de a deveni una din cărțile mele favorite. Iată că am avut dreptate!

1. Introducere
2. Despre ce este vorba în carte
3. Feedback emoțional
4. Concluzie

Introducere

De ce a fost titlul cărții un semnal pozitiv pentru mine? Deoarece, din puținele date pe care puteam să le deduc și câteva dintre aparițiile lui Jennette la emisiunile de promovare, am concluzionat că este vorba despre o autobiografie tulburătoare despre mama abuzivă a autoarei. Nu m-ar fi interesat nici mai mult, nici mai puțin cartea dacă Jennette nu era actriță; impactul ar fi fost aproximativ același chiar dacă era o persoană oarecare.

Rareori am întâlnit astfel de povești; în câteva filme, seriale și cu atât mai puțin cărți, am putut citi despre abuzul matern asupra unei fiice. În minte îmi vin Sharp Objects (2028), Run (2020) și cazul lui Gypsy Rose. Aveam nevoie de reprezentare. Deși povestea mea nu se aseamănă prea tare cu viața autoarei, esența este aceeași. Am știut că va fi o lectură grea, dureroasă, dar vindecătoare în același timp. Mereu ajută puțin să știi că nu ești singur, deși în timpul producerii traumei, cu toții ne simțim așa.

Despre ce este vorba în carte

Jennette ne spune povestea ei din fragedă copilărie. În cele 370 de pagini, ajungem să citim despre toate evenimentele relevante din viața ei, până la vârsta de 26 de ani. Aflăm cum locuia cu părinții, bunicii și cei doi frați ai săi într-o casă plină de lucruri inutile, pe care mama ei refuza să le arunce; despre cum abia își puteau plăti datoriile, în timp ce mama lui Jennette își dorea ca singura ei fiică să devină actriță. De ce? Pentru că asta își dorise pentru ea însăși în tinerețe.

Jennette dă lovitura în cele din urmă cu serialul iCarly, unde joacă alături de Miranda Cosgrove și Ariana Grande. Mă bucur că am încetat să mă mai uit la serialele de pe Disney în 2006, când la noi se difuzau Hannah Montana, Wizards of Waverly Place și altele. Mă bucur că nu am amintiri cu Jennette ca actriță, având în vedere cum s-a simțit în acea perioadă a vieții ei. Ulterior, a primit un rol principal în Sam&Cat, un spin-off creat tot de Disney.

Sănătatea fizică și psihică a lui Jennette are de suferit pe tot parcursul „tinereții” sale. Aflăm toate detaliile din carte: cum a început fiecare simptom, care au fost cauzele relapse-urilor sale, ce a contribuit la păstrarea ei într-o anumită stare. În special, citim despre relația cu mama sa și efectele tragice ale felului în care a fost crescută de ea. Știm de la bun început că aceasta a murit, iar cartea este împărțită în „înainte” și „după”.

Feedback emoțional

Nu se pune problema să fi existat ceva care să nu-mi fi plăcut la carte. Este una dintre cele mai frumoase autobiografii și cărți de non-ficțiune în general pe care le-am citit vreodată. O recomand cu multă căldură în special femeilor care încă se luptă cu vocea critică din capul lor, dobândită în copilărie. Am savurat fiecare scurt capitol și m-am bucurat alături de Jennette pentru redobândirea libertății sale. Mă simt conectată cu ea în prezent și nu pot decât să-i trimit gânduri bune în univers.

Deși nu cred că am urmărit până acum vreun film regizat de ea, sunt sigură că în curând va da lovitura și în acest domeniu. Categoric este o scriitoare talentată, lucru ce reiese din felul migălos în care și-a descris trăirile în Mă bucur că mama a murit. Firește că nu am rezistat tentației de a o căuta în timp real pentru a atașa o față și o voce celei din carte și m-am bucurat să regăsesc o femeie care strălucește din interior și continuă să se dezvolte în stil propriu.

Empatizez profund cu a trăi prin constrângeri, lăsând vocile din capul tău să te controleze; a face alegeri bazate pe teamă și a te judeca pentru relapse-uri. Eu și Jennette avem multe în comun, iar povestea ei reprezintă o inspirație pentru mine. A fost o reală onoare să pot intra atât de adânc în povestea vieții altcuiva și mă bucur că ea a decis să ne invite în forul său interior. Această carte își merită toate laudele. Am avut una dintre cele mai frumoase experiențe de lectură ever.

Concluzie

Mă bucur că mama a murit este un must-read absolut! Titlul este menit să atragă, desigur, dar poartă în el un adevăr trist. Uneori, o moarte înseamnă o renaștere. Uneori, o moarte este necesară. Nu cunoaștem legile universului, dar putem recunoaște autenticitatea unui om prin intermediul cuvintelor sale. Jennette McCurdy va continua să înfrumusețeze lumea prin magia ei interioară!