Cu siguranță aceste sfaturi sunt oferite adesea celor care își fac griji în privința interacțiunilor cu ceilalți – poate cu o persoană de care se simt atrași sau pur și simplu într-un mediu social nou.
Nu am văzut însă vorbindu-se despre cât de greu este să fii autentic atunci când percepția asupra sinelui tău (sense of self) nu a fost suficient dezvoltată și nu ai nicio idee cum să trăiești în prezent când disocierea ți-a fost un aliat puternic, iar anxietatea i-a urmat îndeaproape.
Ce înseamnă să fii autentic?
Chiar dacă adevărurile supreme sunt conținute adesea de formulări simple, acest lucru nu înseamnă că nu avem nevoie de timp și propriile procese transformatoare pentru a le înțelege cu adevărat. Atunci când dezvoltarea copilului nu este susținută suficient în copilărie, drumul descoperirii de sine s-ar putea să se întindă puțin mai mult în viață și să fie anevoios. În funcție de eforturile individuale ale fiecăruia, această descoperire a sinelui poate apărea chiar și la vârste înaintate, când credeai că știi deja cine ești.
Riscul care apare este să confunzi sinele tău autentic cu ceea ce ai fost învățat despre tine, informații primite din exterior pe care nu le-ai pus sub semnul întrebării până acum. Un alt motiv pentru care nu reușim să fim întotdeauna autentici sunt și mecanismele de apărare pe care mintea noastră le formează în baza experiențelor timpurii. Acesta este singurul obiectiv al minții – să ne protejeze pentru a ne ajuta să supraviețuim. Dacă ne dorim să avem parte de o relație bazată pe trăiri superioare cu viața, este nevoie să facem multe săpături în structura noastră.
O credință foarte răspândită, pe care o împărtășesc și eu, este aceea că noi de fapt ne aliniem cu cine suntem încă de la bun început. Cu alte cuvinte, sinele nostru nu trebuie creat, ci trebuie doar descoperit pe parcursul vieții. Atunci când vom fi în acord cu noi pe toate planurile – personal, social, profesional, vom simți acest lucru, iar schimbări pozitive se vor arăta în curând în toate aceste arii ale vieții. Cum facem însă pentru a ajunge să fim cine suntem?
Întrebări pe care ți le poți adresa
Tocmai pentru că suntem atât de complecși, avem straturi și straturi ale sinelui. Vom ști că suntem “acolo”, că ne putem manifesta autentic, atunci când învățăm să ne acceptăm versiunile din trecut și să le integrăm în prezent. Întotdeauna avem dreptul de a alege ce ne servește, adică ce păstrăm și ce lăsăm în urmă. Iată câteva întrebări pe care poți să ți le adresezi pentru a te putea alinia mai bine cu propriul sine:
- Dacă aș fi versiunea mea ideală, ce aș face în această situație?
Să avem mereu în minte versiunea noastră ideală este esențial pentru a deveni cine suntem. Cu ajutorul imaginației, avem astfel acces la nucleul sinelui nostru, iar calea înspre el se va revela încetul cu încetul.
- Ce senzație am în corp când vorbesc cu anumite persoane? Dacă este o senzație neplăcută, oare ce o cauzează?
Aici ajută foarte mult să ne obișnuim să numim emoțiile pe care le simțim atunci când vin. Chiar dacă acestea sunt doar niște vizitatori și nu reprezintă sinele nostru, este de folos să le observăm astfel aparițiile și să le analizăm în raport cu lumea interioară sau exterioară.
- Ce fel de gânduri însoțesc emoțiile pe care le simt cel mai adesea? În ce contexte apare anxietatea, de exemplu?
Viața socială joacă un rol extrem de important în consolidarea sinelui nostru și de aceea este foarte important să ne selectăm foarte atent anturajul. Atunci când realizezi ce fel de emoții resimți cel mai adesea în preajma anumitor oameni, îți poți da seama dacă interacțiunile respective servesc sau nu evoluției tale.
Aceste întrebări pot avea, desigur, legătură și cu situațiile stresante precum examene sau conducerea unei mașini. Deconstruirea unei emoții și analizarea triggerelor care o provoacă pot fi de folos pentru a micșora impactul ei asupra vieții noastre de zi cu zi. Cercetarea în această direcție ne poate spune multe despre restricțiile pe care ni le impunem fără să ne dăm seama.
- Când în trecut am mai trăit această emoție?
Bineînțeles că o mare parte din cine credem că suntem se datorează experiențelor din copilărie, care mai apoi sunt retrăite în diferite forme în adolescență sau viața adultă. Patternurile se repetă până găsim o cale de ieșire din labirintul în care ne aflăm, așa că unul dintre cele mai importante aspecte în descoperirea sinelui este corelarea evenimentelor și stărilor din prezent cu cele din trecut.
- Pe ce criterii se bazează decizia pe care o voi lua? Îmi servește mai mult mie sau altcuiva?
Ni se spune din copilărie că trebuie să avem empatie față de cei din jur și mulți dintre noi au avut parte de modelul mamei care se sacrifică pentru familie. Pentru a putea să îți trăiești propria viață și a te bucura de experiența sinelui tău este însă nevoie să te pui mereu pe primul loc. Așadar, în fața unor anumite decizii, chiar și neimportante în aparență, trebuie să ne întrebăm mereu dacă alegem în acord cu noi sau din teama de a nu supăra pe altcineva.
Importanța relației cu propriul corp
Știu din proprie experiență că sentimentul de a fi prezent este în strânsă legătură cu o relație sănătoasă cu propriul corp. Starea de prezență îți va fi în sine un concept de neînțeles atunci când nu ești învățat să recunoști și să respecți semnalele corporale pe care le primești în raport cu lumea ta interioară sau exterioară.
Mintea, corpul și spiritul nostru trebuie să conveargă în aceeași direcție pentru ca noi să ne bucurăm de o funcționare sănătoasă. Somatoterapia poate fi de folos în cazul în care ai suferit diverse traume sau pur și simplu ai trăit mult timp fără a acorda importanță relației cu corpul. Bineînțeles, tehnici din somatoterapie pot fi aplicate și într-o sesiune de psihoterapie obișnuită.
Care sunt avantajele lucrului cu propriul corp
Vei reuși să te ancorezi mult mai bine în prezent și să te conectezi la exterior într-un mod mai intens. Acest lucru te va ajuta să conștientizezi mai multe lucruri despre experiențele tale și ce înseamnă “să fii tu”, dar și să interacționezi într-un mod mai autentic cu ceilalți. Vei dobândi capacitatea de “a te acorda” la trăirile celuilalt tocmai pentru că îți vei da voie să resimți anumite emoții.
Manifestările corporale sunt doar efectele vizibile ale emoțiilor noastre. De exemplu, poți simți un gol în stomac atunci când îți faci griji în privința felului în care se va desfășura un anumit eveniment sau poți avea o durere de cap atunci când ți-ai atins limitele și ai nevoie de odihnă. Respectarea semnalelor corporale și grija față de sine vor conduce în mod negreșit la o relație mai bună cu noi înșine.
Mai mult decât atât, paradoxul este că atunci când nu mai încerci să controlezi felul în care lucrurile funcționează, dobândești o mult mai mare putere asupra ta. Spre exemplu, atunci când îți iei o pauză atunci când organismul o cere în loc să te forțezi să lucrezi în continuare, vei reuși încet-încet să-ți descoperi ritmul interior și să funcționezi după propriile reguli interioare.
Concluzie
Atunci când suntem în acord cu sinele nostru, la care ajungem treptat prin dezvățarea programelor de ordin psihic primite cultural și de la părinți, ne raportăm altfel la cei din jur. Reușim să nu ne mai lăsăm controlați de propriile emoții și să ne identificăm cu ele, ci să începem să avem relații sănătoase, care ne priesc.
Pe de altă parte, trebuie să avem mereu în minte faptul că fiecare proces se desfășoară într-un mod diferit, dar că “progresul lent este tot progres”. Din punctul meu de vedere, cel mai important pas în a-ți transforma viața și a începe să devii cine ești este să renunți la “trebuie” și la sfaturile celor neavizați.