“Libertatea nu constă în a fi mereu sigur pe următorul tău pas, prin puterea de decizie pe care crezi că o ai asupra oricărui lucru din jurul tău. Libertatea constă în a te putea lăsa în voia propriului tău sine, fără să te lupți cu fantome invizibile, având încredere că simțurile te vor duce unde trebuie.” – Evadare din Insula Libertății
După cum v-am obișnuit și pentru că am ajuns deja la jumătatea anului 2021, m-am gândit să revin cu acest mini-top al celor mai bune cărți pe care le-am citit până acum. De obicei, acestea se regăsesc și în topul final pe care-l fac la sfârșitul anului, dar cine știe ce minuni voi mai citi … Citește în continuare Top 3 cărți citite până acum în 2021
Despre acest roman se pot spune multe, însă eu vreau să mă rezum la a-l numi o capodoperă. Imediat ce am terminat lectura, am urmărit și ecranizarea făcută în 2002 de către David Cronenberg și mi s-a părut a fi o reprezentare destul de bună a ideilor lui McGrath. Cartea este însă - ca de … Citește în continuare Păienjenel, recenzie
Iată o carte pe gustul meu! Și, de altfel, prima pe această temă pe care am citit-o. Gabrielle Wittkop a reușit în 130 de pagini să ne poarte alături de Lucien printr-un an din viața lui ca necrofil - și a făcut-o foarte bine! Protagonistul al cărui jurnal îl citim, de fapt, este un bărbat … Citește în continuare Necrofilul, recenzie
În volumul publicat în colecția Biblioteca pentru toți se regăsesc toate cele cinci volume de poezie ale lui George Bacovia, iar intenția mea este să le comentez pe scurt, evidențiind preferatele mele și exprimându-mi interpretarea asupra universului bacovian în stil modest, spre deosebire de adevăratele critici literare ce pot fi găsite la sfârșitul volumului. Mă … Citește în continuare Georgie Bacovia – Plumb, comentariu
Mă bucur că am citit această carte destul de populară, chiar dacă nu m-a impresionat prea tare. M-am reîntâlnit însă prin intermediul literaturii cu nivelul de opresiune la care sunt supuse femeile din Iran și nu numai, totul cu o nuanță desăvârșită de realism magic. După cum aflăm și din descrierea cărții, povestea are ca … Citește în continuare Femei fără bărbați, recenzie
Iată încă o confirmare că, necitite de ani buni și stinghere pe rafturile bibliotecii, mă așteptau de fapt cărțile ce se vor număra printre cele mai bune pe care le-am citit. Nu știu cât e ficțiune și cât e realitate din Supleantul, dar un singur lucru e clar: Petru Popescu este unul dintre autorii noștri … Citește în continuare Supleantul, recenzie
Scriu acest articol pornind de la un comentariu pe care l-am primit recent. Cineva mi-a reamintit de aceste două concepte - cenzura și critica - ce împreună se referă practic la teama de a scrie, atunci când e vorba de ficțiune. Abia în ultimele luni am reușit să trec peste un imens blocaj al scriitorului, … Citește în continuare Despre (auto)cenzură și (auto)critică în scris
Mi-a luat vreo două săptămâni să termin de citit cartea (512 pagini) și încă vreo 2 zile să o recitesc și să încerc să o tălmăcesc pe câteva foi A4. Radu Găvan rămâne în continuare singurul autor pentru care simt nevoia să fac acest efort, la fel cum a fost și-n cazul romanul său anterior, … Citește în continuare Isus din întuneric, recenzie
Claudia Golea a fost o adevărată revelație literară (și nu numai!) pentru mine, iar cartea ei atât de spirituală și de vie a picat fix la țanc în viața mea. Mai aveam de ceva timp în bibliotecă "French Coca Cola", dar nu știam care-i treaba cu ea. Acum mi-am comadat și "Vară în Siam", singura … Citește în continuare Flower-Power Tantra, recenzie
Mi-am dorit de mult timp să citesc această ediție cu poeziile lui Bacovia. De altfel, se și găsesc greu ediții reeditate după cărțile sale, însă lectura de față m-a făcut să mă încumet și mai tare să le găsesc. Singura mea "nemulțumire" cu volumul acesta este de fapt o realizare personală și, anume, cât de … Citește în continuare 111 cele mai frumoase poezii – BACOVIA, recenzie
Cred că avem cu toții cărți care zac în bibliotecă, necitite de ani de zile. Din diverse motive, le-am lăsat uitate pe rafturi. În cazul meu, preocupându-mă constant de „curățarea” bibliotecii de volume inutile, pe care știu că nu le voi citi, e un mic fenomen faptul că anumite titluri au supraviețuit atât de mult … Citește în continuare Cele mai vechi cărți necitite din bibliotecă (II)
E drept că după primele câteva zeci de pagini am avut mari prejudecăți față de această carte, chiar și înainte să o deschid aveam o teamă bazată pe câteva alte experiențe anterioare cu romanele lui Nothomb, însă acesta a reușit să mă surprindă plăcut. Protagonistele sunt o mamă (Dominique) și o fiică (Epicene) ce locuiesc … Citește în continuare Unisex, recenzie
Am recitit acest roman după șase ani și sunt la fel de fascinată de opera lui Salinger, dacă nu chiar mai mult acum. Inițial citisem versiunea în engleză, iar în minte îmi rămăseseră doar câteva idei de bază, dar acum simt că am absorbit cu adevărat în mine cartea și aș putea s-o recitesc la … Citește în continuare De veghe în lanul de secară, recenzie
Serialul True Blood a fost singurul pe care l-am revăzut vreodată, fiindcă de obicei prefer să vizionez seriale noi. Totuși, ceva din mine m-a împins să reintru în lumea fascinantă din Bon Temps, având la bază cărțile lui Charlaine Harris. Cred că am citit vreo șapte dintre acestea, dar nu am rămas cu prea multe … Citește în continuare Serialul True Blood, recenzie
