După ce am citit Eschiva și Mica mea inimă de om singuratic, Soare frumos mi-a confirmat că talentul cel mare al lui Vlad este crearea imaginilor puternice, pe care le păstrezi cu tine.

O combinație între meme-uri contemporane și umorul unui Peter Pan de Codlea – el, prietenii lui, fostele iubite, părinții lui – toți au fost priviți prin acest ochean foarte luminos; doar un poet ca Vlad ar putea spune despre lucruri că sunt frumoase atât de des fără să cadă în banalitate. Unghiul din care privește interacțiunile umane și felul cursiv, natural în care alege să transpună asta contribuie la impactul imaginilor despre care vorbeam.

Soare frumos poate fi citit și ca un booklet cu bancuri (nu are aceeași profunzime din Eschiva), dar cine îl reduce pe Vlad la asta este un obtuz. De ce zic Peter Pan? Pentru că tocmai în asta stă frumusețea textelor: modul inocent de raportare la lume, dorința de a păstra aceeași curiozitate și deschidere. „eram odată cu o fată” sau „eram odată în X loc„, așa încep cele mai multe dintre poeme care te înduioșază și te fac să râzi în același timp. Pasiunile lui Vlad, jocurile video&mâncarea, se regăsesc de asemenea aici. Cine nu tinde spre o voce literară atât de recognoscibilă?

Se vede de la o poștă că stilul este perfect asumat; cuvintele nu sunt aruncate pe pagină, deși îți lasă impresia asta tocmai pentru că el păstrează inclusiv corecturi pe care le avem în vorbirea directă. Însoțite de suport audio, imagini sau clipuri, toate lucrările lui Vlad sunt extrem de vii¹. Și ce ne arată ele, pe lângă naturalețe, pe care o experimentăm personal sau nu? Nu doar lumea așa cum o știm, ci frecvența energetică, blândețea care ne va aduce mereu la versiunea noastră autentică.

Sună pompos sau prea simplist, dar așa sunt toate marile adevăruri; bucuria vieții constă în acest acord dintre tine și tine, în primul rând, și sunt convinsă că Vlad și-a propus să reprezinte chiar această bucurie prin lucrările lui. Mai tehnic vorbind, volumul e compus din poeme narative mai lungi care expun diverse situații (uneori tragicomice). Vlad însă nu rămâne acolo și face mereu conexiunea între personal și universal. Apăi, ce-ți mai trebuie de la un poet contemporan? Nu cred că îi lipsește nimic pentru a impresiona.

1. Pt asta trebuie să-l cauți pe social media ↩︎