Etichetă: poezie
-
Cerc de poezie la Tâmplărie Pub, Brașov
Eu, Ioana și Denisa am vrut să spargem gheața săptămâna aceasta și ne-am făcut curaj să recităm câteva dintre poeziile noastre. Niciuna dintre noi nu a debutat până acum în poezie, așa că emoțiile au fost comune. Am strâns momentele noastre într-un videoclip, astfel încât să oferim din curajul nostru și altora. Îmi doresc în continuare să existe un astfel de spațiu în Brașov, unde orice artist, chiar și nepublicat, să se simtă liber să se exprime.
-
111 cele mai frumoase poezii – BACOVIA, recenzie
Mi-am dorit de mult timp să citesc această ediție cu poeziile lui Bacovia. De altfel, se și găsesc greu ediții reeditate după cărțile sale, însă lectura de față m-a făcut să mă încumet și mai tare să le găsesc. Singura mea „nemulțumire” cu volumul acesta este de fapt o realizare personală și, anume, cât de […]
-
Poezie #10
„abandon” e lucrul cel mai de temut prin ochii mei fără de licăr ce privesc o lume despre care-mi spun că m-a respins când știu că eu de fapt aleg s-o părăsesc. – c.b., 2019
-
Saturație
zilele erau nopți, negustorii erau hoți inimile noastre frânte, iar buzele spumegânde nu ne-am săturat de sare? să țipăm în gura mare cum ne ard pe noi pereții, drept în suflete, poeții să ne exprimăm rușinea în catrene fără sens dacă-i ceață peste tot, unde mai e înțeles? înecată-n întuneric, am izbit cu pumnul vrerii […]
-
Șarpe
#🐍 “să nu privești Răul cu fascinație în ochi” mi-ai spus înainte de a-ți lua zborul “tu să asculți Lumina cea dreaptă din ochii ce ți s-au scurs în nopți de vară de ceară.” *** însăși natură mea mă instigă la foc dar nu către apă, ci către paie în această tabără plină de lupte […]
-
Poezie #9
și îmi oferi o lume-ntreagă doar când știu că tu exiști nu aș putea să-ți mulțumesc vreodată ca m-ai găsit. -c.b, 2017
-
Poezie #8
nu încerca să-mi spui că nu e vina mea singură mi-am făcut-o și nu mă pot ierta. -c.b, 2017
-
Poezie #7
Așa cunosc eu lumea, plină de tragedie Și după lumea-ntreagă, te-am cunoscut pe tine. -c.b, 2017
-
Poezie #6
am fost bolnavă toată ziua, te-am așteptat la Urban Hub și nici măcar nu-mi termin poezia, voiam doar să te văd -c.b, 2017
-
Poezie #5
poate mintea mi-a luat-o razna, poate sunt daltonistă „culorile iubirii noastre”… iubirea nu există -c.b, 2017
-
Poezie #4
poate nu-i vina nimănui, sufletul mi-e haotic tu dormi în tihna ta atunci, eu iau antibiotic -c.b, 2017
-
Poezie #3
când am făcut totul ai plecat lasă-mă să te calc în picioare până-n ultima clipă a vieții promit să-ți dedic o carte fă-mi onoarea te rog, mori. -c.b, 2016
-
Poezie #2
când mă privești cu ochii ca de sticlă, și nu sticloși cum îi știam cândva căci lucrurile se transformă veșnic, promit că și eu m-oi schimba. -c.b, 2016
-
Poezie #1
cel din spatele semnelor e un criminal iar cele intenționate dor mai puțin atunci când te gândești că îți lipsește nu pot spune la fel și despre vinovat atunci când m-a rănit intenționat. -c.b, 2015
Cristina Boncea 