cărți
-
Habitat este ceea ce numesc „un volum cinstit”. Un documentar al emigrării & revenirii – atât în sens fizic, cât și emoțional. O bună parte este dedicată unei relații care s-a încheiat și amintirilor aferente. Aleks a păstrat tăieturile caracteristice colajului, cum era de așteptat, ceea ce înseamnă că nu există niciun cuvânt în plus
-
Păr pe brațe mixează muzele, luptătoarele, femeile-hibrid și zeii înaripați din mitologia greacă sub forma unor poeme care vizează violența în cea mai pură formă a ei – sfâșierea interioară precoce, ruptura pe care o porți cu tine, bucla pe care o trăiești la infinit. Alina Dumitrescu a creat un volum complex care începe cu
-
Mama câinelui (2022) este o poveste sfâșietoare spusă într-un mod foarte umoristic. Anii ’40 au fost marcați (și) de războiul greco-italian, cu implicația armatelor germane & britanice. Romanul lui Matesis abordează consecințele asupra locuitorilor din Cetățuie, un loc imaginar în apropiere de Atena, iar povestea este relatată de Roubini/Rarou – de la copilărie până la
-
Vorbitorii nativi de limba engleză care scriu poezii – cu precădere americanii&englezii – au darul de a ne aminti cum poți câștiga și prin simplitate. Faptul că l-am citit pe Sam Riviere tradus în limba română nu m-a îndepărtat de intențiile autorului; dimpotrivă, auzeam în paralel tonul original dorit. Sper să-ți rezolvi problemele și să
-
Intracranian este underrated. Am descoperit aici un mix superb între o voce feminină proprie, ceva din Angela Marinescu (partea meta-fizică) și influențe moderne (referințele la Lana del Rey). Ligia Pârvulescu este cu siguranță o poetă pe care o voi citi în continuare. Cât de bine se păstrează tematica propusă în titlu pe tot parcursul volumului!
-
Nu cred că Junky ar fi avut un impact la fel de mare în zilele noastre; suntem familiarizați cu ce fel de stil de viață presupune consumul de marfă – fie direct, fie aflăm de la televizor prin știri&documentare. Pe de altă parte, Burroughs ne-a oferit perspectiva din interior, într-un stil foarte captivant. Ar fi
-
Începusem să citesc Sangvinar la un moment dat, dar m-am pierdut; cred că Pădurea de scorțișori reușește să aducă la vedere același stil, vocea recognoscibilă a lui Rareș, într-un mod mult mai accesibil. Nimic nu este facil aici, doar că drumul spre imaginarul poetic este mult mai limpede. Are ceva din Twin Peaks. Pentru mine,
-
Crisalidă este o revelație&un must read! Dacă ești vreodată în căutarea unei voci pure sau pur poetice la feminin, Mădălina este răspunsul. Acest volum scris în stil confesiv îndeamnă la vindecare, dacă nu reprezintă chiar o sursă de vindecare în sine. Prima parte îi este dedicată bunicii care a crescut-o precum o mamă; poemul final
-
Grădina de sticlă te face să te simți inconfortabil. Nu vinovat(ă) pentru că tu (probabil) ai părinți, nu ai fost violat(ă), nu ai trăit vremuri istorice care au condus la faliment după o viață întreagă de muncă umilitoare – nu în contrast cu nimic din experiența „omului de rând”; e din cauza acceptării totale a
-
Acest purceluș a mers la piața de versuri și s-a întors încărcat cu sacoșe de rafie; în sacoșele de rafie se află toilet jokes, autoflagelări mărunte, critici asupra poeziei moderne & roasturi la adresa lui Nichita Stănescu, dar și antagonizarea celui ce se teme să își asume rolul Iubitului Important (grecii ar strâmba din nas
-
Colectiva este un volum foarte apreciat; Ioan Coroamă a realizat multe construcții care prind, majoritatea în stil mix&match cu propriile versuri în cadrul unui poem individual. Viziune? Absolut. Un tânăr care vrea să se impună în acest univers (nu doar poetic). Pentru mine: cel mai triggering volum pe care l-am citit&analizat în detaliu. Prima parte,
-
Mariana Marin mi-a fost dragă de la primele cuvinte; o pot compara numai cu Angela Marinescu, dar preferința mea pentru cea din urmă nu se schimbă. Îmi place foarte mult să citesc antologii de autor; am încredere în cei care selectează textele că îmi vor arăta exact esențialul. La întretăierea drumurilor comerciale conține cinci volume
-
Sigur că un roman precum Fuccboi stârnește controverse – de la titlu la felul în care e scris. Este un vortex, un univers foarte cunoscut, în special generațiilor mai noi. Sean Thor Conroe ne povestește aici cum a scris exact ceea ce citim. Într-o formă lingvistică tradusă cu mare pricepere de către Paul Simula, el
-
Am cumpărat Paradise Rot pentru că am fost impresionată de viziunea artistică a lui Jenny ca muzician. Din păcate, mi se întărește credința că oamenii din această industrie ar trebui să păstreze o distanță sigură față de literatură. Ce a vrut Jenny să facă din această scurtă poveste? Să ne zică despre Jo, o tânără
-
Nu eram familiarizată nici cu lucrările lui Gorzo, nici cu ale lui Greene înainte să citesc această carte, dar m-a atras elementul autobiografic. Am fost imediat captivată de stilul narativ. Ce vei găsi în aceste aproximativ 200 de pagini ale cărții Ce am învățat de la Graham Greene: o istorie de familie? Povestea de viață
Cristina Boncea 