Luați-vă o ceașcă mare de cafea pentru că am multe lucruri de povestit din ultimele patru zile din viața mea.
Mai întâi, vorbiți cu un om care nu a lucrat o zi în viața ei, având în vedere ca am doar 18 ani jumate and never had a real job, so far. Am mai făcut două voluntariate înainte dar nimic nu se compară cu Comic Conul. Totul a început când am decis să mă înscriu, am trimis un e-mail cu informațiile cerute pe site și apoi am uitat complet de chestia asta până am fost sunată într-o zi de duminică, când a trebuit să merg la interviu. Sediul lor e bestial btw. După acest interviu, pe care l-am făcut cu Cristina Groșan, iarăși a mai trecut vreo lună până am primit un răspuns și am fost foarte bucuroasă când am primit un e-mail în care eram anunțată că voi fi voluntar. Am făcut parte din echipa de asistenți a Cristinei și m-am ocupat de expozanții aleși de mine, anume Nemira, Okian, Art, Cărturești, Lex Comics și Darks – adică în principiu standuri legate de cărți, cum vorbisem cu Cristina și la interviu. A lucra pentru expozanți înseamnă a le oferi tot ce au nevoie (fără cafele, Nemira :D), astfel încât să nu fie nevoiți să o sune pe coordonatoare iar ea să se poată ocupa de alte probleme mai importante. A fost o poziție foarte ostenitoare și am lucrat cel puțin 12 ore în fiecare zi, dar a meritat fiecare secundă și pot spune că a fost cea mai frumoasă experiență din viața mea de până acum. Am avut niște colegi minunați și am cunoscut de asemenea oameni foarte competenți, inteligenți și frumoși, dar ajung și acolo.
Cred că mulți dintre voi ați observat deja pozele pe care le-am postat pe rețelele mele de socializare (Instagram, Facebook, Snapchat) așa că voi povesti puțin despre celebritățile întâlnite. În primul rând, cu toții au fost foarte nice (yup, Ciobanu was there too) și mă bucur că am avut ocazia să îi revăd (doar Laura și Bianca Giurcanu au fost apariții noi pentru mine)… cu majoritatea aveam niște poze de reglat, căci cele pe care le aveam deja nu erau așa reușite. Trebuie să menționez că am fost la Comic Con și vara trecută, însă nu aveam încă 18 ani așa că nu am putut deveni voluntar. Cred totuși că mi-a fost super de folos faptul că știam în mare parte ce se întâmplă în cadrul evenimentului, însă făcând parte din organizare, lucrurile au stat complet diferit anul acesta. V-ați putea gândi că având atâta treabă de făcut nu am avut timp și să mă plimb pe la standuri pentru a cumpăra ceva… Aveți dreptate, but guess what, am primit o grămadă de chestii moca.
Panelurile la care am fost eu (Bromania, Creative Monkeyz, Viața cu Louie, Sector 7 și 10 Lucruri) au fost epice, având în vedere că ce m-a convins să merg anul trecut a fost reîntâlnirea actorilor care au dublat desenul Viața cu Louie și apoi m-am îndrăgostit de tot conceptul Comic Conului – de a aduce oameni cu interese diferite împreună. Apropo de interese diferite, serialele reprezintă o arie destul de bine acoperită de Comic Con – am avut actori din GoT la panel, plus sesiune de poze și autografe… and then there’s Tudor Șerbănescu, care seamănă foarte bine cu Will Graham din Hannibal, serial de care sunt obsedată lately. El e o parte super importantă în organizarea EECC București, alături de Mircea Mureșan, Andreea Mitică&Co.
Vă menționez numele persoanelor din staff pentru că sunt șefii la care oricine visează, sunt nume care merită știute și oamenii cu care veți lucra dacă decideți să vă alăturați și voi echipei de voluntari pe viitor. Avantajele materiale: cam ce ați văzut în poza de mai sus, plus invitație de trei zile pentru un prieten, tricoul din poză, blablabla… „blablabla” pentru că aceste avantaje sunt nimic comparativ cu experiența în sine, care te inspiră și-ți dă încredere în umanitate, când vezi atâția oameni dornici să ajute la realizarea acestui eveniment; oameni care fac absolut tot ce le stă în putință pentru ca vizitatorii să se simtă bine… de aceea mă enervează la culme unele comentarii referitoare la organizare, căci în mare parte „problema” e doar lipsa de logică a unei persoane care nu înțelege de câte lucruri depinde acest Con, câte detalii trebuie păstrate în vedere and so on (ex.: „de ce nu pot intra pe aici în clădire?” – ahem, înțelege că motivul nu e ca să-ți facem ție în ciudă și să te punem să ocolești pentru că suntem sadici). Thank God că voluntarii sunt awesome și nu am întâlnit o singură persoană din organizare care să nu-mi fie simpatică din prima. Ca să nu mai menționăm faptul că proverbul ăla cu „a man who feels appreciated does more than what is expected of him” e literă de lege pentru coordonatori sau cel puțin așa am simțit eu, că eforturile noastre au fost super apreciate iar răsplata a fost mai mare decât orice m-aș fi așteptat să fie.
Picioarele mele arată ca ale unei balerine profesioniste, care petrecere 24/7 exersând, în ciuda faptului că am avut în fiecare zi o altă pereche de pantofi cât mai confortabili. Cum mă așezam jos, cum era nevoie de mine la vreun stand: să pun brățări de acces, să le duc programe, să răspund la diverse întrebări. Partea bună e însă că și expozanții sunt niște oameni minunați care au apreciat eforturile noastre, în mare parte. Mai pot povesti despre petrecerea de sâmbătă seara, la care am decis să merg din curiozitate și pentru a socializa. Atmosfera a fost super și nu regret cele vreo 15 ore petrecute în total alergând și dansând, după caz. E un sentiment super să te simți util, să știi că oamenii au nevoie de tine și contează pe abilitățile tale. Am lucrat cu liste, lucru pe care eu ador să îl fac, și au existat astfel foarte puține complicații care s-au rezolvat foarte rapid. Comunicarea din echipă e la un nivel super crazy și am rămas plăcut impresionată că oamenii serioși și de cuvânt nu există doar în capul meu; cu siguranță până acum am făcut parte din colectivele greșite. Să nu uităm și de momentele de pauză când am avut parte de o bună porție de râs și am format legături de durată cu cei din jurul meu.
Ca voluntar la Comic Con, veți avea parte de multe surprize plăcute, eu cred că e imposibil să fiți dezamăgiți de această experiență și vă sfătuiesc să aplicați cu prima ocazie. Există mai multe roluri pe care le puteți îndeplini, însă cu toții facem parte din aceeași echipă mare și plină de dragoste :). E drept că în patru zile în care vii dimineața la 9 și ajungi acasă seara la zece nu prea ai timp de făcut multe alte lucruri, însă aș repeta oricând experiența iar în seara asta, deși am terminat propriu-zis mult mai devreme, cu greu m-am putut urni din loc.
Cam atât am vrut să vă spun, ca să știți de ce nu am avut mai deloc timp să răspund la mesaje sau să fac orice altceva care nu era legat de Comic Con. Acum îmi permit să-mi iau câteva zile de odihnă și să mă gândesc la cât de blessed mă simt pentru toate lucrurile care mi s-au întâmplat în ultimele zile… Știu că am menționat un nume prin postarea asta dar nu vă pot da detalii încă. Smth happened. Smth big will happen. It will be rlly cool. Stay tuned! Și nu ratați niciun Comic Con, sigur veți găsi ceva și din raza voastră de interes, fie ca vizitator, fie ca voluntar!