Vă place Brahms?, recenzie

Aceasta este cea de-a treia carte pe care o citesc de la Francoise Sagan, scriitoare care mă fascinează mai degrabă cu subiectele pe care le abordează decât felul în care scrie sau poveștile pe care le creează. Nu regret totuși că am citit acest micro-roman destul de celebru, a cărui ecranizare am de gând să … Citește în continuare Vă place Brahms?, recenzie

Jurnal, recenzie

Am citit suficiente romane semnate Palahniuk până acum pentru a putea declara că Jurnal este cel mai bun. M-am convins încă o dată de geniul artistic al scriitorului meu preferat și mă îndoiesc că vreun altul l-ar putea depăși în măiestrie, în viziunea mea. Eram deja convinsă că Palahniuk este un povestitor extraordinar, însă Jurnal … Citește în continuare Jurnal, recenzie

În numele Tatălui (și al Fiului), recenzie

Tema paternității este puternic abordată în acest scurt volum de memorii, deopotrivă ale autorului, cât și ale tatălui său din perioada războiului. Mi-a amintit de "Dead Dad" a lui Louie Andreson, cu care împărtășește câteva elemente comune. Stilul de scriere a fost suficient de clar, însă trecerile de la perspectiva tatălui la cea a fiului … Citește în continuare În numele Tatălui (și al Fiului), recenzie

Torcătoarea de vise, recenzie

Am început cu această carte scrisă de Patti Smith știind că e doar un mic intro în universul artistic creat de ea. Cu toate acestea, am rămas confuză și "pe dinafară" pe aproape întreg parcursul lecturii care mi-a luat, deloc surprinzător, doar o zi. Am înțeles că micro-romanul sub formă de poem în proză se … Citește în continuare Torcătoarea de vise, recenzie

Geniul și zeița, recenzie

Acesta este primul roman scris de Huxley pe care l-am citit și recunosc că sunt puțin dezamăgită. De la bun început, stilul de scriere mi-a adus puțin aminte de Fowles (Mantisa), cât și poate de alți autori neidentificați încă. Cert e că nu mi s-a părut vreo revelație în ceea ce privește originalitatea și cu … Citește în continuare Geniul și zeița, recenzie

Apa neagră, recenzie

Pentru mine este cea de-a doua carte citită de la Joyce Carol Oates și mi-a plăcut chiar mai mult decât prima (Violul). Îmi plac poveștile despre viață, dar și mai mult îmi plac poveștile despre moarte, iar aceasta este una scrisă într-un stil briliant. Personajul principal este Kelly, o tânără de douăzeci și șase de … Citește în continuare Apa neagră, recenzie