“It’s one of the reasons I became a writer, to be able to smoke in peace.”
― Susanna Kaysen, Girl, Interrupted
Pasiunea mea pentru lectură a început în copilărie și, ulterior, s-a transformat într-o sete asiduă de a descoperi noi povești. Aici găsești recenzii literare și articole scrise de mine pe tema cărților.
Recenzia romanului „Barbă albastră” scris de Amelie Nothomb
Deși de o vreme am încercat să evit cărțile scrise de Amelie Nothomb din cauza slabei lor calități și superficialității stilului auctorial, m-am lăsat păcălită de această frumoasă copertă și posibilitatea că Barbă Albastră ar putea fi totuși una dintre puținele sale romane bune, alături de Antichrista și Să-ți ucizi tatăl. Nu e de mirare…
Citește în continuare
Iubire amară, debutul literar al Elenei Ferrante – recenzie
Recenzia mea vine și în urma vizionării filmului realizat în anul 1995 care se intitulează, în original, L’amore molesto. Ecranizarea este destul de fidelă narațiunii din carte, ceea ce m-a lăsat cu și mai multe dubii în privința perspectivei mele. Ce pot spune cu siguranță este că a fost o lectură anevoioasă, care mi-a luat…
Citește în continuare
Organizarea plantelor în locuință cu FAVI
În ultima perioadă am tot început să strâng mici plante decorative pentru locuință. Ba chiar am și plantat una într-un ghiveci cu design deosebit. Ce mă preocupă pentru viitor este felul în care le-aș organiza pe toate, dacă mi se va mări colecția. Aici intervine FAVI, cu standuri și suporturi pentru flori ce în mod…
Citește în continuare
Shaman King – Volume 17, recenzie
Cu ajutorul acestui volum am înțeles că versiunea de Shaman King ce se redă în prezent pe Netflix a fost ușor modificată pentru a corespunde și mai bine evenimentelor din manga. Acest lucru mă bucură nespus, întrucât și înainte observasem anumite diferențe între manga și anime, cărțile conținând anumite scene profunde și semnificative pentru poveste.…
Citește în continuare
Biblia de neon, recenzie literară
Biblia de neon a fost pentru mine o surpriză literară care a picat exact la fix în călătoria mea de cititor. De la primele cuvinte mi-am dat seama că o să fie o poveste care îmi va rămâne în minte. Simplitatea stilului acestui autor care a scris două romane în scurta sa viață (ambele publicate…
Citește în continuare
Nimfa nestatornică, recenzie
Am tot tras să termin de citit cartea vreo lună și ceva, iar asta doar pentru că e scrisă într-un stil poetic și pe alocuri amuzant. Protagonistul nostru e un bărbat în toată firea, ziarist și filosof în timpul liber, care se îndrăgostește de o copilă ignorantă cu privire la orice ține de viață. Dacă…
Citește în continuare
Eroii lui Ray Loriga sunt mai tari decât cei din benzile desenate
Va fi dificil să explic de ce încă de la primele propoziții știam deja că Eroi este cartea mea preferată din 2021. Cartea în sine e un trip, un vortex și are mai mult decât valoare literară pentru mine – deja vorbim de una dintre acele cărți cu un profund impact spiritual, metatextual care conectează…
Citește în continuare
Băiatul din deșert, recenzie
Când am început să citesc mi-am zis „iată o carte corectă”, în sensul în care naratorul are o voce sinceră, ușor de urmărit și prin urmare Băiatul din deșert a fost o lectură plăcută. Titlul nu spune foarte multe lucruri despre acțiunea cărții, dar esențialul este călătoria acestui bărbat pe tărâmurile indiene. Un inginer se…
Citește în continuare
Visătorul – o carte pentru adulți scrisă în limbaj de copii, recenzie literară
După o lungă perioadă în care am citit cărți „pentru adulți”, am zis că a venit în sfârșit vremea să deschid acest volum care mi-a atras atenția datorită autorului. În biblioteca mea se mai regăsesc cărți scrise de Ian McEwan, dar m-am încumetat totuși să încep cu Visătorul, poate tocmai pentru că se vrea a…
Citește în continuare
Povestea fetiței pierdute – volumul final al Tetralogiei Napolitane – recenzie
Semnificația acestui titlu ni se relevă abia spre sfârșitul volumului, la fel de plin de acțiune ca și celelalte. Fiind volumul final, ajungem cumva în același punct din care Elena Greco a plecat cu povestirea, însă mai multe aspecte ne sunt lămurite pe parcurs astfel încât tetralogia să fie completă. Îmi era teamă că voi…
Citește în continuare
„Accidentul” lui Mihail Sebastian sau cum să înveți să schiezi – recenzie literară
După ce am fost impresionată luna trecută de Orașul cu salcîmi, am zis că e musai să citesc cât mai repede și acest volum ceva mai consacrat al lui Mihail Sebastian. Multă lume l-a lăudat și, într-adevăr, am regăsit de la primele cuvinte același stil literar fresh, însă nu îmi place mai mult decât celălalt…
Citește în continuare
Volumul #3: Cei care pleacă și cei ce rămân, recenzie
Pentru mine a fost cel mai intens volum al seriei de până acum și am fost surprinsă de fiecare întorsătură de situație peste care am dat de-a lungul paginilor. Dacă până acum eram destul de sigură că lucrurile despre care a scris Ferrante sunt într-o măsură cât de mică reale, acum mă simt copleșită de…
Citește în continuare
De la jungla africană la cea românească: French Coca-Cola, recenzie literară
Spun doar că atât în Flower-Power Tantra, cât și în French Coca-Cola am regăsit un spirit complet, puternic, nemuritor, iar această putere mă inspiră profund. Nu e doar o poveste de viață sau o poveste despre lacunele politice ale unei anumite doctrine. Mie îmi pare că tot ce-a scris Claudia e un tot unitar, menit să bandajeze răni pe care nu știai că le ai, tocmai pentru că ea a reușit într-un fel sau altul să se vindece singură.
Citește în continuare
Decorațiune de bibliotecă personalizată: ghirlandă cu poze
Vă recomand și vouă să folosiți LaLaLab pentru obiecte personalizate cu fotografiile voastre și să folosiți codul PGY0STTI pentru o reducere de 5€ la prima comandă plasată pe site sau prin aplicație.
Citește în continuare
Cărți de la același autor #2: J. D. Salinger
Revin cu o mică întârziere pentru a continua seria începută în luna iulie pe blog. În acest articol vă voi povesti despre experiența mea per-totală cu J. D. Salinger, din moment ce este autorul meu preferat și i-am citit toate cărțile publicate până în prezent. Veți vedea și de ce spun asta și cum se…
Citește în continuare
Ce cărți mi-am luat de pe Antic ExLibris
Prin prisma unei recente colaborări cu Antic ExLibris, am putut să îmi aleg câteva cărți de pe site-ul lor plin de volume în engleză la prețuri foarte bine și din categorii variate. Am optat pentru trei titluri, dintre care unul se afla de ceva timp pe wishlistul meu. Mai jos vă voi vorbi câte puțin…
Citește în continuare
Orașul cu salcîmi, recenzie
Sunt indignată că Mihail Sebastian nu a primit mai multe merite nici în timpul vieții, nici post-mortem. Pentru mine, Orașul cu salcîmi este cea mai frumoasă carte scrisă de un autor român pe care am citit-o vreodată și este totodată cea care îmi deschide calea spre scriitorii francezi, preferații autorului. Ar fi prea facil să…
Citește în continuare
Povestea noului nume, recenzie
Din acest al doilea volum am înțeles și mai bine de ce îmi place așa de tare povestea Elenei Ferrante. Chiar dacă îmi erau deja cunoscute toate evenimentele din serial (ultimul episod apărut corespunde ultimei scene din carte), mi-a făcut la fel de mare plăcere să urmăresc firul narativ prin ochii Elenei și să mă…
Citește în continuare
Iubita mea, Sputnik – recenzie
Am doar o vagă idee despre ce a vrut să spună Murakami prin acest roman. E de la sine înțeles că un lucru pe care nu-l înțelegi nici măcar parțial nu-ți poate plăcea cu adevărat, iar în cazul meu, relația cu acest autor se înăcrește de la o carte la alta. Există trei personaje principale…
Citește în continuare
Prietena mea genială, recenzie
Aș fi acordat punctaj maxim acestei cărți și dacă nu vedeam mai întâi serialul? M-ar fi impresionat oare cu atât mai mult, cu cât apoi lucrurile imaginate de mine și-ar fi găsit un corespondent vizual atât de potrivit? Cert e că serialul este una dintre cele mai fidele reprezentări ale unei cărți pe care le-am…
Citește în continuare
Poșta, recenzie
Nu e deloc întâmplător faptul că, fără să știu, tocmai am citit primul roman scris de Charles Bukowski, cel care l-a condus către faima ulterioară. Abia la ultimele cuvinte am avut o perspectivă generală asupra semnificației sale și s-ar putea să-mi fi schimbat puțin concepția despre autor. Descrierea de pe spate nu m-a ajutat să-mi…
Citește în continuare
Febra stadioanelor, recenzie
Fotbal, fotbal, fotbal, numai fotbal! Așa zice într-un cântec din Viva High School Musical Mexico și acesta e și refrenul vieții lui Nick Hornby, încă din copilărie. În urma divorțului părinților săi el se îndrăgostește iremediabil de Arsenal, atunci când tatăl lui îl duce la un meci. Din acel moment, întreaga viață îi va fi…
Citește în continuare
De Profundis, recenzie
De Profundis este o scrisoare de circa cincizeci de mii de cuvinte scrisă din închisoare pentru lordul Alfred Douglas, după ce familia acestuia a reușit să-l întemnițeze pe Oscar Wilde timp de doi ani pentru „obscenitate”. Volumul se întinde de-a lungul a două sute de pagini. În prima parte este cu precădere reconstituit traseul evenimentelor…
Citește în continuare
Dulgheri, înălțați grinda acoperișului și Seymour: o prezentare, recenzie
Aceasta este ultima operă publicată în timpul vieții lui Salinger, din câte știu, și îmi place că lasă loc de o continuare. Cred că l-aș jigni pe autor dacă m-aș declara la fel de îndrăgostită de familia Glass ca el, dar oricum, pasiunea mea este mare și nu știu dacă m-aș sătura vreodată să citesc…
Citește în continuare
Sarah Winman – Tin Man, recenzie
Voi începe prin a spune că ediția pe care o dețin nu trebuia să fie niciodată în posesia mea, fiind o copie menită pentru o agenție literară din România. Nu am știut acest lucru atunci când am cumpărat-o dintr-un anticariat, însă în interior este specificat că nu este varianta finală, corectată și gata de publicare.…
Citește în continuare
C#caturi spuse de tata, recenzie
C#caturi spuse de tata e exact ce te-ai aștepta să fie – o serie de povestiri amuzante despre relația dintre Justin Halpern și tatăl său. Mulți dintre noi îl avem ca referință pe Andy Anderson în postura de tată arțăgos, cu un mod unic de exprimare, însă din această poveste este din fericire eliminat abuzul.…
Citește în continuare
Cărți de la același autor #1: Chuck Palahniuk
M-am gândit să introduc o nouă rubrică pe blog și anume postări cu autorii de la care dețin un număr mai mare de cărți și să vorbesc despre fiecare în parte. Pentru această primă postare m-am gândit să-l aleg pe Chuck Palahniuk, una dintre influențele mele majore ca scriitoare. Nu îmi lipsesc prea multe dintre…
Citește în continuare
Consider this, recenzie
Cred că am mai spus despre câteva cărți înainte că ar fi „biblia mea”, însă acest pseudo-manual de scriere din partea lui Palahniuk este într-adevăr cea mai bună carte pe acest subiect pe care am citit-o până acum. Seamănă din anumite privințe cu Despre scris a lui King – ambele conțin atât părți autobiografice, cât…
Citește în continuare
Trauma, recenzie
Trauma e o combinație între Parfumul și personajul Hannibal Lecter fără violență. O carte de 117 pagini cu capitole scurte din perspectiva unei naratoare care dorește să rămână anonimă, chiar și-n fața cititorului. O incursiune în mintea unei femei a cărei viață s-a schimbat total în urma violului la care a fost supusă – ea…
Citește în continuare
Queer. Istorii ilustrate, recenzie
Andreea Chirică și Eugen Rădescu și-au propus să facă din acest volum un manifest artistic cu scop de „awareness” social pe plaiurile românești și exact asta au reușit să facă. În volumul de față regăsim interviuri și confesiuni ale unor membrii ai comunității LGBTQ+ din România care clarifică pe unde ne situăm momentan din punct…
Citește în continuare
Criză la Moscova, recenzie
Fără să-mi dau seama am citit doi autori francezi unul după altul, observând astfel niște tipare în stilul de scriere care nu-mi sunt pe plac. Criză la Moscova e o scurtă povestire de doar 100 de pagini față de care mă găsesc într-un impas și nu știu cum să mă raportez la ea. Din introducere…
Citește în continuare
Vă amintiți de David Foenkinos?, recenzie
Detest faptul că David a reușit în cele din urmă să-mi producă simpatie față de el și povestea pe care a scris-o. Romanul este o autoficțiune, iar miza este regăsirea inspirației pierdute, din perspectiva unui autor care se simte mediocru (și nu poate fi contrazis prin argumente prea solide). Până spre ultimele pagini l-am detestat…
Citește în continuare
Tinerețe furată, recenzie
Mi-am dorit foarte mult să citesc romanul ce a stat la baza filmului Girl, interrupted (1999), pe care l-am adorat și în care m-am regăsit profund. A fost ușor dezamăgitor să descopăr că ecranizarea este net superioară cărții, din care lipsește cu desăvârșire punctul culminant. Tinerețe furată este un volum autobiografic scris de Susanna Kaysen…
Citește în continuare
Sărbătoarea continuă, recenzie
M-am bucurat de această lectură de la primele pagini până aproape de ultimele – capitolul final mi s-a părut cel mai plictisitor în comparație cu celelalte. Fiind prima carte scrisă de Hemingway pe care am citit-o, am descoperit un autor foarte talentat, cu un stil bine pus la punct, foarte clar și care reușește să…
Citește în continuare
Cum aleg ce citesc mai departe?
Pornind de la un comentariu primit recent pe YouTube, m-am gândit să scriu acest articol care ar putea servi drept inspirație altor cititori. M-am lovit adesea de întrebări legate de preferințele mele în materie de alegerea lecturilor, așa că vreau să vorbesc puțin pe această temă. În primul rând, prefer în continuare să citesc cărți…
Citește în continuare
Top 3 cărți citite până acum în 2021
După cum v-am obișnuit și pentru că am ajuns deja la jumătatea anului 2021, m-am gândit să revin cu acest mini-top al celor mai bune cărți pe care le-am citit până acum. De obicei, acestea se regăsesc și în topul final pe care-l fac la sfârșitul anului, dar cine știe ce minuni voi mai citi…
Citește în continuare
Păienjenel, recenzie
Despre acest roman se pot spune multe, însă eu vreau să mă rezum la a-l numi o capodoperă. Imediat ce am terminat lectura, am urmărit și ecranizarea făcută în 2002 de către David Cronenberg și mi s-a părut a fi o reprezentare destul de bună a ideilor lui McGrath. Cartea este însă – ca de…
Citește în continuare
Necrofilul, recenzie
Iată o carte pe gustul meu! Și, de altfel, prima pe această temă pe care am citit-o. Gabrielle Wittkop a reușit în 130 de pagini să ne poarte alături de Lucien printr-un an din viața lui ca necrofil – și a făcut-o foarte bine! Protagonistul al cărui jurnal îl citim, de fapt, este un bărbat…
Citește în continuare
Georgie Bacovia – Plumb, comentariu
În volumul publicat în colecția Biblioteca pentru toți se regăsesc toate cele cinci volume de poezie ale lui George Bacovia, iar intenția mea este să le comentez pe scurt, evidențiind preferatele mele și exprimându-mi interpretarea asupra universului bacovian în stil modest, spre deosebire de adevăratele critici literare ce pot fi găsite la sfârșitul volumului. Mă…
Citește în continuare
Femei fără bărbați, recenzie
Mă bucur că am citit această carte destul de populară, chiar dacă nu m-a impresionat prea tare. M-am reîntâlnit însă prin intermediul literaturii cu nivelul de opresiune la care sunt supuse femeile din Iran și nu numai, totul cu o nuanță desăvârșită de realism magic. După cum aflăm și din descrierea cărții, povestea are ca…
Citește în continuare
Supleantul, recenzie
Iată încă o confirmare că, necitite de ani buni și stinghere pe rafturile bibliotecii, mă așteptau de fapt cărțile ce se vor număra printre cele mai bune pe care le-am citit. Nu știu cât e ficțiune și cât e realitate din Supleantul, dar un singur lucru e clar: Petru Popescu este unul dintre autorii noștri…
Citește în continuare
Isus din întuneric, recenzie
Mi-a luat vreo două săptămâni să termin de citit cartea (512 pagini) și încă vreo 2 zile să o recitesc și să încerc să o tălmăcesc pe câteva foi A4. Radu Găvan rămâne în continuare singurul autor pentru care simt nevoia să fac acest efort, la fel cum a fost și-n cazul romanul său anterior,…
Citește în continuare
Flower-Power Tantra, recenzie
Claudia Golea a fost o adevărată revelație literară (și nu numai!) pentru mine, iar cartea ei atât de spirituală și de vie a picat fix la țanc în viața mea. Mai aveam de ceva timp în bibliotecă „French Coca Cola„, dar nu știam care-i treaba cu ea. Acum mi-am comadat și „Vară în Siam„, singura…
Citește în continuare
111 cele mai frumoase poezii – BACOVIA, recenzie
Mi-am dorit de mult timp să citesc această ediție cu poeziile lui Bacovia. De altfel, se și găsesc greu ediții reeditate după cărțile sale, însă lectura de față m-a făcut să mă încumet și mai tare să le găsesc. Singura mea „nemulțumire” cu volumul acesta este de fapt o realizare personală și, anume, cât de…
Citește în continuare
Cele mai vechi cărți necitite din bibliotecă (II)
Cred că avem cu toții cărți care zac în bibliotecă, necitite de ani de zile. Din diverse motive, le-am lăsat uitate pe rafturi. În cazul meu, preocupându-mă constant de „curățarea” bibliotecii de volume inutile, pe care știu că nu le voi citi, e un mic fenomen faptul că anumite titluri au supraviețuit atât de mult…
Citește în continuare
Unisex, recenzie
E drept că după primele câteva zeci de pagini am avut mari prejudecăți față de această carte, chiar și înainte să o deschid aveam o teamă bazată pe câteva alte experiențe anterioare cu romanele lui Nothomb, însă acesta a reușit să mă surprindă plăcut. Protagonistele sunt o mamă (Dominique) și o fiică (Epicene) ce locuiesc…
Citește în continuare
De veghe în lanul de secară, recenzie
Am recitit acest roman după șase ani și sunt la fel de fascinată de opera lui Salinger, dacă nu chiar mai mult acum. Inițial citisem versiunea în engleză, iar în minte îmi rămăseseră doar câteva idei de bază, dar acum simt că am absorbit cu adevărat în mine cartea și aș putea s-o recitesc la…
Citește în continuare
Vă place Brahms?, recenzie
Aceasta este cea de-a treia carte pe care o citesc de la Francoise Sagan, scriitoare care mă fascinează mai degrabă cu subiectele pe care le abordează decât felul în care scrie sau poveștile pe care le creează. Nu regret totuși că am citit acest micro-roman destul de celebru, a cărui ecranizare am de gând să…
Citește în continuare
Achiziții noi de la Anticariat-Ursu
Pentru cei care n-au apucat încă să-mi vizioneze ultimul clip postat pe YouTube, vreau să vă anunț că am descoperit un nou anticariat online preferat. Site-ul se numește anticariat-ursu.ro, iar cărțile din imagine sunt doar câteva dintre cele pe care le căutam de mult timp și le-am găsit aici. Cred că știți deja că editura…
Citește în continuare
Cele mai vechi cărți necitite din bibliotecă
Cred că avem cu toții cărți care zac în bibliotecă, necitite de ani de zile. Din diverse motive, le-am lăsat uitate pe rafturi. În cazul meu, preocupându-mă constant de „curățarea” bibliotecii de volume inutile, pe care știu că nu le voi citi, e un mic fenomen faptul că anumite titluri au supraviețuit atât de mult…
Citește în continuare
Toxic, recenzie
Toxic este o lectură de 30 de minute, care nu cred că se vrea a fi o mare operă în sine, ci auxiliară celorlalte lucrări ale lui Sagan; un jurnal ilustrat din care parcă reies efectele Palfium-ului în sine. Paginile nici măcar nu sunt numerotate în acest scurt volum, iar ilustrațiile alb-negru întregesc tabloul dezolant…
Citește în continuare
Jurnal, recenzie
Am citit suficiente romane semnate Palahniuk până acum pentru a putea declara că Jurnal este cel mai bun. M-am convins încă o dată de geniul artistic al scriitorului meu preferat și mă îndoiesc că vreun altul l-ar putea depăși în măiestrie, în viziunea mea. Eram deja convinsă că Palahniuk este un povestitor extraordinar, însă Jurnal…
Citește în continuare
Cine ne influențează să citim?
Am văzut multe postări pe tema „dacă îți dorești copii care citesc, trebuie să te aibă ca exemplu”, în special sub forma răutăcioasă, ca o critică asupra mamelor, în general, care nu au lectura ca hobby. Vreau să argumentez împotriva afirmațiilor de genul pornind de la un exemplu personal și propria mea experiență cu cititul.…
Citește în continuare
Perspective, recenzie
Sincer, pentru mine, acest roman a fost un exemplu de „așa nu”. La început m-au atras foarte mult coperta, descrierea și faptul că autoarea a debutat la vârsta de 15 ani, însă așteptările mele au fost cu totul înșelate de conținut. Nu știu dacă e o carte bună sau proastă din punct de vedere obiectiv…
Citește în continuare
Ușa de dincolo de viață, recenzie
Al doilea volum din seria Percepții… vine cu și mai multe răsturnări de situație. Va putea Molly să ducă vreodată o viață cu adevărat liniștită, fără să simtă povara întregului univers pe proprii umeri? Din păcate și din fericire, totodată, vă anunț de la început că asta vom afla în volumele următoare. Totul începe simplu…
Citește în continuare
Cum dau rating cărților?
Nu-mi amintesc dacă am mai vorbit pe această temă înainte, însă acum simt că am găsit un răspuns definitiv. M-am confruntat de câteva ori cu întrebarea „de ce ai dat x steluțe cărții y?”, neavând un răspuns prea clar în minte. În urma unui altor articol scris recent pe blog, am avut mica revelație a…
Citește în continuare
Fiica, recenzie
Am citit această carte cu sufletul la gură și nu pot spune că m-a dezamăgit finalul. Este o poveste despre efectele abuzului sexual suferite precoce de o copilă pe nume Maria și consecințele suportate de mama ei, care a continuat să atragă în viața lor bărbați abuzivi. Scenele din scurtul roman se împart în două:…
Citește în continuare
Cei care iubesc urăsc, recenzie
Am achiziționat această carticică de 140 de pagini din curiozitate pentru titlu și autori, despre care am înțeles că s-au bucurat de ceva faimă în Argentina. Deși naratorul mi s-a părut foarte simpatic, povestea în sine nu cred că ar da pe cineva pe spate. Cu toate acestea, romanul fiind publicat inițial în 1946, cred…
Citește în continuare
Melmoth, recenzie – E ușor să mori pentru păcatele tale, provocarea e să trăiești cu ele
De mult n-am mai citit o carte scrisă într-un ritm atât de lent, plictisitor. Cu tot cu lipsa mea de răbdare și preferința pentru romanele fast-paced, nu pot spune că Melmoth e o carte proastă. Pot spune însă că nu aș reciti-o nici dacă Martora în persoană ar sta amenințătoare în fața mea. Este o…
Citește în continuare
Mit dezmințit #9: cărțile nu trebuie să ofere cunoaștere
Acum mai mult timp am intrat „în bucluc” legat de o recenzie, unde mă exprimasem că nu am aflat nimic nou din cartea respectivă. Deși recunosc că nici exprimarea mea nu a fost cea mai clară, mesajul pe care am dorit să-l transmit rămâne încă în picioare. Persoana care s-a simțit atacată de afirmația mea…
Citește în continuare
Percepții inconștiente, recenzie
Mi-a luat mult prea mult timp să mă apuc de citit una dintre cărțile Iuliei Ioniță, având o prietenie ce ne leagă deja de 7 ani. Presupun că aveam o percepție inconștientă cum că primul volum al seriei ei mă va devasta emoțional complet. Personajul principal este Molly Harpens, un nume ușor de reținut și…
Citește în continuare
Violet bent backwards over the grass, recenzie
Am citit cu mare încântare primul volum de poezii al Lanei, dar mi-a fost de ajutor și audiobook-ul audiat pe Scribd. În audiobook, Lana recită doar 13 dintre poemele din volum, cu versuri ușor modificate, pe fundale muzicale potrivite cu stările sufletești pe care ea a vrut să le transmită. În volum sunt în total…
Citește în continuare
Bright lights, big city, recenzie
O carte despre valori – personale și americane. O poveste ce i-ar putea aparține cu ușurință oricărui mic intelectual din New York City. Un roman ecranizat în 1988 având scenariul scris de autor. Abia aștept să urmăresc și filmul, fiindcă această senzație „cinematică” nu te părăsește pe tot parcursul lecturii. Este, cred, primul roman scris…
Citește în continuare
Moartea lui Bunny Munro, recenzie
Nu-mi amintesc să mai fi fost vreodată atât de dezamăgită de o carte. Mi s-a părut că cititorului i se cere să-i fie milă de un bărbat prezentat ca fiind ultima scursură a societății, un bărbat care este, desigur, alb și de vârstă mijlocie. Singurul lucru care m-a făcut să-i dedic acestei cărți cinci zile…
Citește în continuare
În numele Tatălui (și al Fiului), recenzie
Tema paternității este puternic abordată în acest scurt volum de memorii, deopotrivă ale autorului, cât și ale tatălui său din perioada războiului. Mi-a amintit de „Dead Dad” a lui Louie Andreson, cu care împărtășește câteva elemente comune. Stilul de scriere a fost suficient de clar, însă trecerile de la perspectiva tatălui la cea a fiului…
Citește în continuare
Torcătoarea de vise, recenzie
Am început cu această carte scrisă de Patti Smith știind că e doar un mic intro în universul artistic creat de ea. Cu toate acestea, am rămas confuză și „pe dinafară” pe aproape întreg parcursul lecturii care mi-a luat, deloc surprinzător, doar o zi. Am înțeles că micro-romanul sub formă de poem în proză se…
Citește în continuare
Geniul și zeița, recenzie
Acesta este primul roman scris de Huxley pe care l-am citit și recunosc că sunt puțin dezamăgită. De la bun început, stilul de scriere mi-a adus puțin aminte de Fowles (Mantisa), cât și poate de alți autori neidentificați încă. Cert e că nu mi s-a părut vreo revelație în ceea ce privește originalitatea și cu…
Citește în continuare
Apa neagră, recenzie
Pentru mine este cea de-a doua carte citită de la Joyce Carol Oates și mi-a plăcut chiar mai mult decât prima (Violul). Îmi plac poveștile despre viață, dar și mai mult îmi plac poveștile despre moarte, iar aceasta este una scrisă într-un stil briliant. Personajul principal este Kelly, o tânără de douăzeci și șase de…
Citește în continuare
9 povestiri, recenzie
Încă o dată mi-a fost confirmat faptul că Salinger este unul dintre autorii mei preferați și unul dintre cei mai geniali pe care i-am citit vreodată. Am aflat pe parcurs cât de strâns legate sunt povestirile lui de viața sa personală, așa că am citit în paralel vreo o sută de pagini din biografia scrisă…
Citește în continuare
The tobacconist, recenzie
Titlul cărții ar putea fi tradus drept „Tutungiul„, iar cumva asta explică o mare parte din subiectul tratat de Seethaler. Povestea a fost simpatică, însă lectura mi-a luat mult mai mult timp decât ar fi meritat o astfel de carte, după gustul meu. În ultimii ani am tot evitat cărțile despre holocaust sau războaie fiindcă…
Citește în continuare
Paradisurile artificiale, recenzie
„Cei care caută paradisul își construiesc infernul” ne spune Charles Baudelaire la sfârșit, ca o concluzie a acestui volum în care a încercat să ne arate efectele consumului de opiu. Cea mai mare parte a cărții este un comentariu la „Confesiunile unui opioman englez” scrisă de Thomas de Quincey, însă mai există și câteva alte…
Citește în continuare
Acolo unde cântă racii, recenzie
Deși mi-a luat mai mult de două săptămâni să citesc această carte și uneori parcursul mi s-a părut a fi anevoios, nu regret nicio secundă că am dus la bun sfârșit lectura. Acolo unde cântă racii este unul dintre romanele care demonstrează că merită să aloci mai mult timp unul volum gros, căci farmecul nu…
Citește în continuare
Fight Club, recenzie
Mi-am dorit așa de mult să ofer un rating maxim acestei cărți și eram sigură că o să fac asta până să citesc ultimele pagini, care mi-au distrus cumva iluzia perspectivei pe care mi-o creasem asupra personajelor, provocându-mi confuzie. Avem trei personaje principale: naratorul, Tyler și Marla, să zicem. Naratorul e un bărbat american nemulțumit…
Citește în continuare
Same Energy Books #1: adolescenta rebelă
Pentru că mereu simt nevoia să compar între ele cărțile pe care le citesc și să dau anumite trimiteri și referințe în recenziile pe care le scriu, m-am gândit să vin cu această rubrică unde să prezint cărți cu „energii” asemănătoare. Nu sunt similare neapărat ca temă sau nu doar asta, ci au suficient de…
Citește în continuare
Viața mea printre miliardarii ruși, recenzie
Mi-a plăcut foarte tare această cărticică pe care îmi dorisem de mult timp să o citesc. Mă așteptam să descopăr o lume mult mai întunecată, să ni se vorbească despre crime și afaceri ilegale, însă Marie Freyssac a povestit cu precădere despre oligarhii ruși și, în special, despre membrii familiei Sokolov, unde a fost guvernantă…
Citește în continuare
Șarpe și cercel, recenzie
La început am fost foarte încântată de această carte. Singura mea dezamăgire, de fapt, este că nu are un final propriu-zis. În rest, am gândit de la început că duce a fan-fic palpitant din copilărie, în combinație cu acel stil macabru și intens în care mi-ar fi plăcut și mie să scriu pe la 10-11…
Citește în continuare
Umilirea, recenzie
Încă nu știu ce părere să am despre prima carte scrisă de Philip Roth pe care am citit-o, dar sunt destul de sigură că nu mi-a plăcut. Stilul de scriere este „modern”, ușor de parcurs, regăsit și la alți autori contemporani precum Amelie Nothomb sau Joyce Carol Oates, dar cu toate acestea e lesne de…
Citește în continuare
Mit dezmințit #8: cărțile sunt ca niște filme
Afirmație: „Cărțile sunt ca niște filme, doar că (atunci când citești) îți imaginezi tu” Opinie personală: Nu sunt deloc o expertă în domeniul cinematografic, ba chiar încerc să înțeleg mai bine scopurile și limitele acestei forme de artă. La literatură însă mă pricep mai bine și pot aduce argumente pentru care a citi o carte nu e…
Citește în continuare
Gândește-te că nu mai sunt, recenzie
Trebuie să recunosc că această carte primită de la Paralela 45 pentru recenzie mi-a cam mâncat sufletul în ultimele săptămâni, dar, cu aceeași sinceritate, pot spune că Adam Haslett este un autor desăvârșit, stilul său fiind foarte grăitor pentru vremurile în care încă trăim. Gândește-te că nu mai sunt este o dramă de familie, o…
Citește în continuare
Despre „Documentele lui Platon”
Am încercat recent să citesc cartea lui Ackroyd care la noi se mai găsește doar în anticariate, însă nu am reușit să mă las pătrunsă de magia ei. Documentele lui Platon este o carte foarte futuristă, o carte a mileniului trei în care este reluat procesul lui Socrate, același Socrate din Antichitate pe care-l știm,…
Citește în continuare
Cum să citești un romancier, recenzie
Am reușit în sfârșit să termin de citit această carte de interviuri primită de la Editura Vellant. Mă bucur că am parcurs punctual fiecare interviu în parte pentru că, așa cum ne urează Anca Fronescu la sfârșit, chiar am reușit să descopăr mulți autori noi și interesanți, nu toți însă traduși deja în limba română.…
Citește în continuare
Milarepa, recenzie
Cred că o să încep să duc un război personal împotriva acestui autor dacă și cea de-a treia carte scrisă de el pe care o voi citi mi se va părea la fel de odioasă. Ca să nu vă pierdeți și voi timpul cu această nuvelă – este practic o punere în scenă simplistă a…
Citește în continuare
Lumea ca literatură. Amintiri, recenzie
Acest prim volum mi s-a părut chiar mai amuzant decât cel de-al doilea, pe care l-am citit de curând. Cred că este și puțin mai stufos, dacă nu mă înșală memoria, însă cert e că ambele sunt la fel de fermecătoare și au darul de a te transpune într-o lume ce continuă să existe într-o…
Citește în continuare
Ce vreau să citesc în luna iulie
În mod normal aș fi făcut un videoclip pe această temă, însă am deja în așteptare câteva clipuri de tip unboxing sau bookhaul pe YouTube, așa că m-am gândit că ar fi drăguț să vă elaborez în scris despre titlurile alese. Văzând că-n ultimele două luni am reușit să citesc vreo 8-9 cărți pe lună,…
Citește în continuare
Cărțile nu te fac mai deștept – varianta elaborată
Am făcut de curând un videoclip pe YouTube în cadrul unui interviu pentru Observatorul Cultural în care-mi exprimam opinia conform căreia, deși lectura aduce cu sine anumite avantaje în viața unui cititor, cărțile nu te fac totuși mai deștept. Vreau să specific că mă refer cu precădere la cărțile de ficțiune. Mulți vin cu argumentul…
Citește în continuare
Scrisorile singurătății, recenzie
Cartea Oanei Șerban mi-a dat ceva de furcă și nu știu dacă aș fi în stare să identific exact cele zece epistole „care contează”, după cum ne avertizează ea atât la început, cât și la final, însă pot spune că și-a împlinit bine scopul de cunoaștere a autorului. Ca un tot unitar, în aceste scrisori…
Citește în continuare
Dezavantajele colaborărilor cu editurile
Înainte să mă numiți „nerecunoscătoare” și „mofturoasă”, vreau să specific foarte clar la ce tip de colaborări voi face referire în acest articol și ce tip de mentalitate vreau să critic pe piața literară din România. M-am „înarmat” cu câteva exemple trăite de mine despre care vă voi povesti în cele ce urmează. Consider că…
Citește în continuare
Cred că „Micul prinț” e „overrated”, un comentariu 2020-st
Ceva mi s-a părut „off” de la începutul acestei cărți. Nu e de mirare că nici în copilărie nu s-a prins de mine mesajul pe care vrea să-l transmită. Da, a fost genul după care a trebuit să citesc câteva recenzii ca să mă dumiresc, dar am reușit doar să-mi confirm niște presupuneri. Am văzut…
Citește în continuare
Autori „auto-buy” în 2020
Am făcut acum cinci ani o postare în care prezentam autorii incluși pe această listă imaginară, adică autori pe care e suficient să-i văd sub titlul unei cărți pentru a o cumpăra instant. M-am gândit că ar fi drăguț să fac același lucru și acum. Vom descoperi împreună care sunt autorii care ne fac inimile…
Citește în continuare
Lumea ca literatură. Alte amintiri, recenzie
Nu-mi amintesc să mai fi râs atât de tare la o carte, Ioan Groșan categoric mi-a câștigat simpatia prin povestirile lui scurte din perioada comunistă. Deși, în acest al doilea volum de amintiri (trebuie să fac rost și de primul), nu toate evenimentele evocate sunt amuzante, per-total, este clar că domnul Groșan este una dintre…
Citește în continuare
Top 3 cărți preferate până acum în 2020
Acest an e plin de cărți profunde, de povești lacrimogene, tragice și extrem de bine scrise, iar eu ador acest lucru. Care sunt cărțile voastre preferate de până acum?
Citește în continuare
Regina mea, recenzie
Regina mea mi s-a părut a fi o combinație între mai multe povești ale copilăriei, romane precum Punte spre Terabithia sau Peter Pan. Este genul de carte potrivită oricărei vârste, dar cu adevărat magică pentru copii, mă gândesc. Personal, m-a încântat povestea și stilul de scriere de la primele pagini și cred că este un…
Citește în continuare
Punctul Omega, recenzie
Se pare că luna aceasta nu prea am noroc la cărți care să-mi placă cu adevărat. Punctul Omega nu are în centru conceptul din titlu sau, cel puțin, autorul premiat cu Nobel a mers mai departe de atât în ceea ce privește conștiința și natura umană. Nu m-a avantajat faptul că nu știam ce presupune…
Citește în continuare
Combustibilii, recenzie
Această carte mi-a redat speranța și încrederea în scrierea lui Nothomb. Mi-a plăcut foarte mult tema abordată și viziunea asupra literaturii și condiției umane în situații de criză (stare asemănătoare cu pandemia noastră, chiar dacă în carte este vorba despre război). Este o lectură care nu-ți poate lua mai mult de o oră, fiind foarte…
Citește în continuare
Un an din viața Liubei B., recenzie
Mi s-a părut că a durat o eternitate să termin de citit acest roman care sincer m-a dezamăgit din considerente cât se poate de personale. Titlul este suficient de explicativ pentru a ne da seama cu ce fel de carte avem de-a face. Este vorba de biografia fictivă a unei femei al cărei nume este…
Citește în continuare
Casa bântuită, recenzie
Nu o citiți dacă vreți să găsiți o scriere matură, înfricoșătoare, o poveste realistă despre o casă cu fantome. Este doar o poveste simpatică și puerilă, ce descrie la cel mai „basic” nivel cum poate impacta o astfel de casă mintea umană – nimic din ce n-ați auzit înainte, vă promit.
Citește în continuare
Consumerismul în materie de cărți
Consider că metoda mea este una potrivită pentru mine, care totuși îndeplinește și scopul obiectiv de a nu face din lectură o cheltuială peste măsură. Prin urmare, v-o recomand!
Citește în continuare
Varză reîncălzită, recenzie
Welsh se situează pentru mine undeva între Bukowski, ale cărui povestiri m-au lăsat la fel de perplexă și Palahniuk, ale cărui satire îmi pot aduce oricâd zâmbetul pe buze. Acești trei scriitori moderniști sunt adesea puși la grămadă, însă, deși stilurile lor seamănă, impactul este unul destul de diferit. Welsh a fost mai pe înțelesul…
Citește în continuare
Dama cu camelii, recenzie
„Dama cu camelii” este o carte odioasă, dar scrisă foarte bine, întocmai ca „Lolita„. Aceasta nu este o poveste de dragoste, ci istoria unei iluzii: a unui „domn” față de o cocotă de lux. Având în vedere că romanul are nuanțe autobiografice, nu am cum să nu scriu o critică elaborată asupra personajului-narator. Povestea de…
Citește în continuare
Durerea e o făptură înaripată, recenzie
Nu știam la ce să mă aștept când am început să citesc această carte, însă am descoperit că e scrisă sub forma unui poem în proză, evocând imagini stranii, pline de durere, cât și prezentând o frumoasă călătorie înspre vindecare. Din câte am înțeles, este inspirată de volumul de poezii al lui Ted Hughes, „Din…
Citește în continuare
Încarc…
Something went wrong. Please refresh the page and/or try again.
Abonează-te
Înregistrează-te pentru a primi știri săptămânal, ultimele articole și conținut exclusiv. Vei primi un email în fiecare zi de marți!
Cristina Boncea 