Ieri am început să filmez turul bibliotecii mele din anul 2022, iar acest lucru mi-a oferit ocazia de a retrăi poveștile romanelor pe care le dețin. Știu povestea exactă a fiecăruia dintre ele, în special dacă l-am citit deja și astfel mi-a venit ideea de a scrie acest articol.
Mi se pare interesant să fac o recapitulare a surselor din care provin cele aproximativ 600 de cărți din biblioteca mea: atât de dragul amintirilor, cât și ca temă de gândire – cum ajung cele mai multe cărți să circule? Așadar, în cele ce urmează voi expune pe larg modalitățile prin care biblioteca mea a ajuns cum este astăzi.
- Din anticariat
- Din librărie
- Site-urile editurilor
- Alte surse online
- Schimburi de cărți
- Concursuri online
- Primite în schimbul promovării
- Cadouri de la cunoscuți
- De pe stradă
- Donații
Din anticariat
După cum știți, majoritatea cărților mele au fost achiziționate din anticariat, online sau fizic. Frecventam anticariatele fizice din zona Universității atunci când locuiam în București, în Brașov nu am descoperit încă astfel de locuri care să îmi fie pe plac.
Ador să cumpăr cărți second-hand din mai multe motive. Primul este, desigur, prețul scăzut, însă lista continuă cu micile semnele de utilizare (ador când găsesc notițe, dedicații și alte asemenea indicii cu privire la proprietarul dinainte) și sentimentul în sine de a descoperi „cel mai bun produs la cel mai bun preț posibil”.
Am mai multe perioade ale anului în care intru în această vrajă a căutărilor online și ajung să achiziționez câteva zeci de cărți noi. Pe mine mă avantajează această variantă în principiu deoarece nu sunt interesată de a colecționa ultimele apariții literare. Așadar, mă axez pe cărți publicate între anii 2000 și anul curent, care cu greu se mai găsesc în librării.
Sunt o puternică susținătoare a anticariatelor, însă înțeleg motivele pentru care cineva ar respinge această idee. Din ce am observat, este în general vorba despre cititorii cărora le place ca volumele lor să arate intact și cei care își doresc să citească romane publicate în anul curent.
Anticariatele de unde îmi cumpăr eu cărți sunt următoarele: printrecarti.ro, targulcartii.ro și, uneori, mai arunc și o privire pe anticariat-ursu.ro, pentru că am colaborat în trecut. Alte sugestii mai sunt și anticariat-unu.ro sau anticexlibris.ro. Chiar dacă le menționez foarte des pe blog și pe YouTube, menționez că momentan nu am nicio afiliere cu vreunul dintre acestea.
Din librărie
Într-o librărie fizică nu am mai intrat de foarte mulți ani deoarece toate produsele sunt la suprapreț și, în general, dacă mă interesează articole de birotică sau papetărie apelez la Jumbo sau Pepco. Cu toate acestea, mai cumpăr uneori cărți de pe libris.ro sau elefant.ro atunci când au reduceri și știu că aceleași volume fie nu ar putea fi găsite în anticariat, fie ar avea un preț asemănător.
Ca idee, de mulți ani nu plătesc un preț mai mare de 10-15 lei pe carte, cu anumite excepții. Am scris mai multe despre asta în articolul „Consumerismul în materie de cărți„. Practic, îmi permit să mă auto-intitulez drept „regina chilipirurilor literare„, fără ca asta să aibă un impact asupra literaturii române contemporane.
Paranteză vizavi de literatura română contemporană
Cum așa? Sunt și eu scriitoare și îmi doresc că romanele mele să ajungă la cât mai mulți cititori. Eu, însă, nu achiziționez și nu citesc prea mulți autori români contemporani din cauza dezamăgirilor pe care le-am tot avut, din păcate. Atunci când vreau să citesc o anumită carte din această categorie, totuși, voi încerca pe cât posibil să cumpăr volumul direct de pe site-ul editurii.
Un caz concret în care am făcut acest lucru îl reprezintă volumele din colecția „Biblioteca de proză contemporană” de la Litera, care aveau, de asemenea, prețuri accesibile. Faptul că editura Litera își permite să ofere astfel de reduceri, în comparație cu alte edituri mai mici, este o problemă pentru buzunare mai adânci decât al meu.
Lucrurile despre care vorbesc în acest articol nu se adresează persoanelor cu bugete de rangul miilor de lei pentru cărți. De asemenea, această perspectivă a mea referitoare la cărțile scrise de autori români contemporani este bazată și pe faptul că de-a lungul timpului am primit astfel de volume direct de la autorii lor, cadou.
Nu în ultimul rând, țin să specific că eu, la rândul meu, încurajez oamenii să îmi achiziționeze cărțile chiar și când acestea se vând la cel mai mic preț posibil pe diverse site-uri precum emag.ro tocmai pentru că îmi doresc mult mai mult să fie citite, decât să rămân cu micul procent obținut în urma vânzării.
Concluzia: literatura română contemporană trăiește prin cititori, nu prin edituri. Chiar și o carte de acest gen cumpărată la 10 lei de Black Friday, care este citită și dată mai departe de un număr suficient de oameni, va ajunge în cele din urmă să își lase amprenta în istoria literară a României.
Site-urile editurilor
Nu pot „lăuda” prea multe site-uri în acest sens. Îmi amintesc că în trecut am plasat comenzi la nemira.ro și litera.ro deoarece au deseori reduceri substanțiale. Pe de altă parte, interesul meu nu este atât de crescut față de cărțile publicate la aceste edituri, preferata mea fiind Polirom.
Alte surse online
Una dintre aceste „alte surse online” din care mi-am achiziționat recent niște cărți ar fi ebay. Și acolo sunt vânzători care comercializează cărți la mâna a doua în limbi străine și care au un preț acceptabil pentru livrare în România.
De asemenea, mai sunt site-urile din afară precum betterworldbooks.com (cărți second-hand) și booksdepository.com (cărți noi), unde transportul este gratuit și prețurile sunt deseori acceptabile.
O altă astfel de sursă o reprezintă și site-urile românești precum Olx sau okazii.ro, de unde nu îmi amintesc să fi cumpărat ceva care să se regăsească încă în bibliotecă, dar și grupurile cu vânzare de cărți de pe Facebook. La fel de populare au devenit și conturile de instagram specializate pe astfel de vânzări de cărți la mâna a doua.
Schimburi de cărți
Câteva dintre cărțile regăsite în biblioteca mea au fost obținute în urma schimburilor intermediate de Facebook. Consider că și aceasta este o modalitate grozavă de a-ți completa colecția și de a scăpa de cărțile nedorite de pe rafturi.
Concursuri online
Deși nu am mai participat de mult timp la un astfel de concurs, sunt sigură că unele dintre cărțile pe care le dețin au fost oferite ca premii. Desigur, aici este o loterie, rareori este vorba despre un concurs bazat pe talent, nu pe șansă, însă rămâne o categorie demnă de menționat.
Primite în schimbul promovării
Nu aș ști să vorbesc în procente, dar pot numi cel puțin 10 cărți din colecția mea care au fost primite de la diverse edituri sau librării pentru recenzie. Am scris un articol despre dezavantajele colaborării cu editurile din România, iar cărțile cărora le-am scris recenzii pe blog în aceste condiții se găsesc sub tag-ul „sponsorizare„.
Întotdeauna am fost onestă în recenzii, indiferent de sursa de proveniență a cărților. Sunt recunoscătoare pentru colaborările avute până în prezent, însă, îmi păstrez în continuare opinia: dacă nici măcar nu pot alege cărțile care îmi sunt pe plac de pe site, atunci o astfel de muncă nu ar trebui realizată pro bono.
Cadouri de la cunoscuți
De multe ori, le-am specificat apropiaților mei că nu îmi doresc să primesc cărți cu ocazia zilei de naștere sau a unei alte sărbători. De ce? Pentru că sunt foarte „picky” când vine vorba despre cărți. Am colecțiile, autorii și genurile mele preferate, ca să nu mai vorbim despre aspect. Indiferent cât de superficial sună asta, rareori fac compromisul de a deschide o carte al cărei aspect nu mă tentează, chiar dacă nu are nimic de-a face cu interiorul său.
Cu toate acestea, am primit cadou câteva cărți pe care am decis să le păstrez în bibliotecă. Unele dintre ele au fost de la Secret Santa-ul pe care îl organizam cu fetele de pe Booktube. Consider că este în regulă să oferi cadou o carte atât timp cât cunoști bine gusturile persoanei în cauză sau aceasta se regăsește pe wishlist-ul său. În alte cazuri, aș recomanda cadouri generale.
De pe stradă
Deși am o singură carte în bibliotecă din această categorie, m-am gândit că ar fi drăguț să o menționez aici. Este vorba despre „Lullaby” scrisă de Chuck Palahniuk, pe care m-am bucurat să o găsesc pe străzile centrale ale New York-ului. Cu siguranță și în România se poate întâmpla un astfel de lucru, să găsești cărți aruncate în diverse locuri, care se pot dovedi a fi cadouri neprețuite de la univers.
Donații
Și acest caz a fost destul de rar în viața mea, însă au existat câteva ocazii în care anumite persoane au simțit să îmi ofere cărți fără să ceară nimic în schimb. Una dintre aceste situații a avut loc pe Goodreads, când am primit un mesaj de la un urmăritor care mi-a trimis câteva cărți în engleză prin poștă. Una dintre ele a fost „Carnageland„, pe care am și citit-o.
Cu altă ocazie, un băiat căruia i-am vândut niște cărți în Brașov mi-a dăruit alte câteva pe care nu le mai voia, printre care și „Orașul cu salcîmi” de Mihail Sebastian, pe care am adorat-o. Uneori, cărțile își fac drum în viața ta exact la momentul potrivit. Astfel de momente mi se par magice și sunt foarte recunoscătoare persoanelor care au intermediat această experiență.
Cam acestea sunt sursele din care provin cărțile din biblioteca mea. Mă bucur că am identificat atât de multe, iar fiecare volum poartă cu sine energia locului de care a aparținut înainte. Îmi place să cred că am o colecție diversificată de cărți și că povestea fiecăreia dintre ele simbolizează ceva semnificativ pentru existența mea.
De unde provin cărțile din biblioteca ta?
2 gânduri despre „De unde provin cărțile din biblioteca mea?”