Viața mea printre miliardarii ruși, recenzie

Mi-a plăcut foarte tare această cărticică pe care îmi dorisem de mult timp să o citesc. Mă așteptam să descopăr o lume mult mai întunecată, să ni se vorbească despre crime și afaceri ilegale, însă Marie Freyssac a povestit cu precădere despre oligarhii ruși și, în special, despre membrii familiei Sokolov, unde a fost guvernantă și profesoară de franceză pentru copiii celor doi soți.

Subiectele pe care le-a abordat sunt multiple, însă împreună formează un colaj foarte detaliat despre ce înseamnă să trăiești printre moscoviții bogați. Autoarea vorbește despre evenimente fastuoase, restaurante și mâncăruri scumpe, avioane private și croaziere de lux pe iahturi proprii. Pe scurt, ne este descrisă viața unei familii bogate exact așa cum ne-o imaginăm cu toții, cu multe excese și fără pic de griji financiare sau lipsuri. Mai mult decât atât, aflăm câteva lucruri și despre cultura rușilor, despre problemele lor politice vizavi de realegerea lui Putin sau disprețul față de cazaci. Deși pentru noi poveștile despre consumul exorbitant de votcă din această țară poate fi uneori un motiv de glumă, pentru acești oameni alcoolismul este o problemă serioasă, cauză a multor decese și crime. Rușii sunt persoane sobre, care nu zâmbesc „pentru a nu-și forma riduri” și care sunt foarte circumspecți cu străinii. Trăind în iluzia comunismului, într-un sens similar cu propria noastră istorie, și ei se confruntă cu implicarea Bisericii în politică, încercând să supraviețuiască în capitalism, regim ce le-a îngreunat destul de tare viața.

Cartea este formată din capitole foarte scurte, diverse episoade importante menite să scoată-n evidență trăsăturile fundamentale ale oligarhilor ruși. Vocea autoarei este plăcută și profund europeană, dacă se poate spune așa, din moment ce uimirea ei față de anumite obiceiuri rusești ar putea fi uimirea oricărui alt european care ar trăi lângă o asemenea familie. Nu e prima carte de acest gen pe care o citesc și multe dintre lucrurile descrise mi-au reverberat în minte ca fiind amintiri de la semestrul petrecut la Facultatea de Limbi și Literaturi străine, unde am studiat limba și cultura rusă. Cu toate acestea, jurnalul de față este o incursiune rapidă și deloc plictisitoare într-o lume în care majoritatea oamenilor nu vor putea niciodată trăi, dar la care e frumos să te gândești, presupun. Însăși autoarea decide cam după un an să renunțe la postul ei de guvernantă, în ideea întoarcerii la realitate.

Cred că este o lectură recomandabilă celor interesați de a cunoaște mai multe detalii și statistici în ceea ce privește viața din interiorul Rusiei, fără a intra în prea multe amănunte ce ar putea părea obositoare. Perspectiva rămâne una pozitivă, autoarea fiind mânată încă de la bun început de curiozitate și, bineînțeles, salariul considerabil promis. Multe dintre întâmplările povestite sunt hazlii, însă, cel mai important, mesajul poate fi unul și de natură economică, relevant pentru vremurile în care trăim: iată cam cât de mare este distanța dintre un om de rând și un om care a putut specula la timp decăderea economiei de stat, îmbogățindu-se astfel considerabil.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.