Am citit aproape 20 de cărți anul acesta până acum, așa că a venit vremea să mă întreb care dintre ele se află printre preferatele mele. Pentru că ne aflăm abia la jumătatea anului, cumva sper să mai citesc încă pe atât și cărți chiar și mai minunate. Până acum, însă, m-am oprit la următoarele.
Durerea e o făptură înaripată
Nu-mi pot scoate din minte frumusețea și originalitatea acestei cărți, cu toate că probabil va fi nevoie să o recitesc pentru a pătrunde cu adevărat toate înțelesurile cuvintelor așezate cu penseta în pagină de către Max Porter. Nu am citit prea multe poeme în proză până în prezent, dar cred că sunt puțin îndrăgostită de acest gen literar, iar povestea din carte în sine m-a cucerit prin melancolia și profunzimea ei. Nu am nimic să-i reproșez acestei cărți, prin urmare, se află în vârful mini top-ului meu.
Amantul doamnei Chatterley
Deși mi-a luat o eternitate să termin această lectură, pot spune că Lawrence m-a fermecat cu stilul său de scriere și personalitatea atât de puternică pe care i-a conturat-o protagonistei. Cel mai mult mi-au rămas în memorie descrierile făcute de acestea stărilor feminine și schimbărilor prin care doamna Chatterley trece odată cu evoluția sarcinii pe care o poartă în pântec, cât și relației sale cu cei doi bărbați între care e prinsă. O adevărată capodoperă literară, aflată în afara timpului.
Violul. O poveste de dragoste
Mi-a fost greu să aleg cartea de pe locul al treilea, pentru că și Jurnalul unui adolescent timid mi-a plăcut destul de tare, însă această primă întâlnire a mea cu Oates m-a impresionat de la primele cuvinte. Cartea are un puternic impact emoțional și un mesaj la fel de direct, care te străpunge. Această lectură nu a făcut nimic altceva decât să mă convingă să citesc celelalte titluri ale autoarei, însetată de povești la fel de zdruncinătoare și bine scrise.
În sinea mea sper, după cum am spus, ca acestea trei să nu rămână cărțile mele preferate din 2020, ci să descopăr alte lecturi care să mă marcheze profund. Acest an e plin de cărți profunde, de povești lacrimogene, tragice și extrem de bine scrise, iar eu ador acest lucru. Care sunt cărțile voastre preferate de până acum?
Salut, as avea și eu o recomandare: Haralamb de Constantin Boraciu, o carte vie, intrigantă, care-ți deschide o părticică din suflet pe care nu ai cunoscut-o până acum, cel puțin, in cazul meu s-a întâmplat.Sotul a citit cartea și nu i-a plăcut: ba ca-i filozofica, ba ca nu are nimic de suspans și că e super ciudata, că sunt prea multe descrieri de natură și bla, bla Bla…(de capitolul 9 îmi vorbește în fiecare zi, e despre pesti, asta fiind și marea lui pasiune).Am descoperit și încă descopar o poveste de dragoste, magia ce poate fi atinsa prin simple cuvinte, o metafizica atât de umană și, nu în ultimul rând, literatura frumoasă și dulce de care mi-a fost și-mi este atât de dor. Sufletul mi-a mulțumit, inima mi-a zâmbit, bucuria m-a îmbrățișat și tot tresar de o fericire tăcută și neînțeleasă când recitesc cartea. Doar încercați…