Cristina Boncea

V-am întrebat pe Facebook dacă voi citiți mai multe cărți în același timp de obicei, iar balanța se înclină înspre „da”. Voiam de ceva vreme să scriu acest articol pentru a vă dezvălui puțin și din obiceiurile mele literare.

Și pentru mine răspunsul este unul pozitiv, însă trebuie să recunosc că în ultimul an abia citeam câte o carte, darmite să mă țin de câte două. Recent, am redescoperit acest șiretlic care pe mine una mă ajută să citesc mai mult. Cum? Pentru că de obicei aleg o carte „mai greu de citit” și una mai scurtă, mai ușor de parcurs. S-ar putea chiar să aleg o carte de ficțiune și alta non-fictivă cum s-a întâmplat cu volumul lui Michel Onfray citit ultima oară, iar acest caz dă și mai mult randament, fiindcă de obicei cam ignor titlurile științifice din bibliotecă. Într-adevăr, am multe titluri de psihologie și psihanaliză, dar nu numai, pe care aș vrea să le citesc integral, însă parcă nu-mi vine să renunț la lecturarea unei cărți de ficțiune în favoarea lor, așa că de ce să nu le fac pe amândouă?

Practic, ce fac este să citesc zilnic câte puțin din ambele cărți. Mai întâi din cea mai stufoasă, cum a fost cazul cu „Când Dumnezeu era iepure” (nu ține neapărat de numărul de pagini, ci efectiv cât timp îmi ia să parcurg acele pagini în funcție de stil, intensitate, etc.), după care, peste puțin timp, citesc din cealaltă carte, care din punct de vedere psihologic mi se pare că ar necesita un timp mult mai scurt de lectură. De aceea nu cred că există o metodă standard pentru lectura în paralel, fiindcă sunt conștientă că se bazează pe un factor psihologic și personal, totul fiind foarte subiectiv; ceea ce pentru mine e o carte „mai greu de citit”, pentru altcineva poate fi o lectură de câteva ore. În orice caz, tocmai pentru că reușesc să termin o altă carte pe lângă cea „principală”, tot psihologic, acest lucru îmi dă avânt să o termin mai repede și pe aceasta, fiindcă într-un anumit fel capăt forțe noi și putere de concentrare mai mare.

De exemplu, acum citesc în paralel cele două cărți din imagine: un thriller psihologic YA și volumul 15 din manga mea preferată (și singura citită), așa că e lesne de observat pe care o voi termina prima. Recurg la acest gest și atunci când simt că o anumită carte, deși vreau să o citesc, mă plictisește pe alocuri. Simt că dacă nu m-aș folosi și de o a doua lectură, aș intra iarăși într-un „reading slump” și nimeni nu își dorește asta. Cam acestea sunt gândurile mele vizavi de cititul în paralel. Pentru mine e un obicei literar foarte util și productiv. Lăsați-mi părerea voastră în comentarii!