Am citit această scurtă și simpatică poveste în aproximativ treizeci de minute. S-ar putea crede că acest lucru este normal pentru un roman grafic oarecare, însă din precara mea experiență cu acest tip de cărți pot spune că numai cele scrise într-un mod antrenant pot fi citite cu repeziciune într-o zi.
Povestea o urmărește pe Corrina Park, o tânără angajată la o firmă de publicitate în urma terminării Facultății de Litere (Major in English Literature). Înțelegem de la început că protagonista noastră nu-și urmează tocmai pasiunea, dorința ei cea mai mare fiind aceea de la deveni scriitoare. În câteva pagini, aceasta se confruntă din ce în ce mai tare cu problema comună a „pierderii sufletului la locul de muncă”, a aplatizării și singurătății. Corrina este tiparul tipic nu doar american, ci al tinerilor din această generație în general. Locuiește singură cu o pisică și își dedică tot timpul muncii, fără a avea însă prea mare spor sau satisfacție. Cartea se numește Shoplifter pentru că una dintre plăcerile ei vinovate este aceea de fura câte-o revistă de la magazinul din drumul spre casă, însă chiar și acest lucru se schimbă într-un final, atunci când Corrina are în față un ultimatum. Am dat un rating mic cărții fiindcă toată acțiunea este extrem de compactă, însă am reușit cumva să mă conectez emoțional la poveste prin intermediul imaginilor. La nivel estetic, rozul este culoarea predominantă, iar din punctul de vedere al afinităților mele personale, acest lucru a constituit un avantaj (cât și motivul predominant pentru care am cumpărat volumul inițial).
Acestea fiind spuse, recomand această lectură super rapidă, care te transpune în trista lume a corporațiilor și a oamenilor cărora le e frică să-și urmeze visele. Vedem aici distincția între cei care reușesc să se bucure de viață la maxim și cei care se lasă abrutizați de lucrurile triviale sau, într-o perspectivă mai optimistă, ne confruntăm cu un personaj care câștigă lupta cu sinele aflându-se într-o conjunctură neprielnică existenței sale.
