Arhive lunare: August 2016

Sunt profund dezamăgită de această carte, din care am citit doar primele o sută de pagini, însă a fost suficient pentru a mă lămuri. Avem trei planuri diferite, bazate pe personalități reale: cei trei membrii fondatori Rolling Stones (Brian, Keith, Mick), Kenneth Anger și Bobby Beausoleil. Cel din urmă a fost în „familia Manson”, prieten cu Charles Manson, criminal în serie închis pe viață. Recunosc că habar n-aveam cine sunt oamenii ăștia așa că după ce le-am văzut numele în carte, i-am căutat pe Google. Totul s-a dus de râpă de atunci încolo. Știam deja la ce să mă aștept de la fiecare în parte, așa că Sway a devenit foarte predictibilă. Cam aceasta este și prezentarea ei, o ficțiune istorică despre anii ’60 și curentele de atunci, lucrurile relevante și obiceiurile oamenilor. Trecând peste faptul că pare a fi scrisă chiar în acea perioadă – deci nu are nimic actual în ea, nu mi s-a părut cu nimic mai bună decât orice alt fan-fic. Mă așteptam să înțeleg de ce Rolling Stones a ajuns o trupă așa de cunoscută, cum a avut loc acest proces, însă autorul nu ne spune decât că pe membrii trupei îi durea undeva de viață iar muzica lor avea succes fiindcă incita oamenii la violență, datorită sunetului agresiv. Mai mult decât atât, ne poartă prin niște descrieri complet inutile ale unor filme realizate de Anger care pot fi foarte bine vizualizate pe internet, nu au nevoie și de o repovestire în scris. Părerea mea este că Lazar s-a rezumat doar la realitate, fără să adauge nimic deosebit acestei cărți, care pentru mine a fost o mare pierdere de vreme. Inventează niște povești tragice din copilărie sau scene care probabil s-au întâmplat complet diferit, punându-le practic în cârca oamenilor anterior menționați, ca și când ar fi un documentar, nu o lucrare de ficțiune. Cât despre atmosfera anilor ’60, nu mi se pare că drogurile, nihilismul sau homosexualitatea au dispărut în zilele noastre, așa că iarăși lauda mi se pare nefondată. Stilul de scriere pare că îmbină o carte non-fictivă cu un fan-fic iar asta e exact problema cărții. Poate nu am reușit eu să pătrund în atmosferă, însă dacă nici după o sută de pagini nu mi-a captat interesul, mi s-a părut fără sens să mai continui.

Povestea unei moldovence care a fost vândută de către primul ei iubit. Autorului cărții îi este înmânat jurnalul femeii după o scurtă conversație în timpul unui călătorii și îl traduce din rusă cu ajutorul unui prieten. În prima parte a jurnalului avem o adolescentă oarecare, trăind în sărăcie și luptând să-și continue studiile. Cea mai mare parte a cărții prezintă aproape un an din viața acestei fete, Anika, ce ajunge în diferite părți ale Europei ca prostituată de lux. Arizona Market este situat în apropierea Croației și este locul în care oamenii pot cumpăra orice, de la arme, la trupuri umane. Anika ajunge pe mâinile diferitor proxeneți și este supusă la chinuri îngrozitoare, în timp ce este de asemenea martora unor crime greu de imaginat. În timpul în care este mutată dintr-o țară în alta, Anika întâlnește diferite tipuri de șefi însă sfârșește mereu prin a fi tratată mai rău decât un obiect, fără a intra în posesia banilor grei care se dau pe ea, firește.

Părerea mea e că Anika nu ar fi reușit să scape dacă ar fi așteptat mai mult decât a făcut-o. Având în vedere că ea reușește să-i înmâneze jurnalul autorului, ne este de la bun început destăinuit faptul că ea a reușit să scape din mâna celor care au transformat-o într-o sclavă sexuală. Fata își găsește puterea în ura pe care o are față de sora sa și iubitul ei, pe care-i consideră la început vinovați pentru situația sa. Folosindu-se de inteligența ei nativă, instinctele de supraviețuire și lecțiile învățate pe parcurs, Anika se folosește de fiecare om care-i apare în cale pentru a găsi un mod de a scăpa. Ultimul loc în care este prostituată e orașul Milano, după care reușește să încropească un plan pentru a ajunge înapoi în Chișinău. Această femeie reușește să-și schimbe viața prin niște decizii care nu-i aparțin în totalitate; putem vedea foarte clar urmele pe care această meserie i le-a lăsat și felul cum a fost nevoită să facă orice pentru a-și recâștiga libertatea. La final, Anika ne mai spune că speră să nu o recunoască nimeni, niciodată însă amenință că dacă se întâmplă să fie așa, e mereu pregătită să nu-i mai lase pe acești monștri să o vândă din nou.

Cred că un lucru important la care m-am gândit după ce am terminat de citit cartea este faptul că oamenii care trec zilnic pe lângă noi au povești uimitoare în spate și niciodată nu poți știi exact cine au fost cu adevărat cu doar câțiva ani în urmă. De asemenea, Anika mai spune că dacă fiecare fată aflată în situația ei ar transforma iubirea în ură și s-ar răzvrăti împotriva asupritorilor săi, ar exista mai mulți proxeneți în cimitir și mai puțini pe stradă. Este oribil să ne gândim că fetele ce provin din medii sărace sunt vândute sau chiar își doresc să fie cumpărate pentru a deveni ulterior sclave sexuale, fiindcă nu mai văd o altă cale de supraviețuire. Sclavia sexuală este un mod aproape sigur de a muri în chinuri groaznice și de a fi tratat ca un obiect de schimb. Din păcate, prea multe prostituate au această meserie din obligație și nu dintr-o alegere proprie. Recomand cartea pentru cei care vor să-și deschidă ochii și să înceteze să le judece pe aceste fete, care sunt în definitiv doar niște victime. Nu uitați, all monsters are human.