Cred că o să mă încadrez puțin în categoria „personal” cu această postare căci vreau să vorbesc despre două kucruri simultan. În primul rând, începuturile mele dintr-ale lecturii, și-n al doilea rând, despre unul din modurile cum mi-am petrecut copilăria. Videoclipul de mai sus se leagă destul de bine cu conținutul acestei postări.
Cu ajutorul Goodreads-ului, am descoperit faptul că am citit 12 dintre cărțile publicate de Egmont România, editură foarte populară acum vreo 10-15 ani. Chiar și acum, dacă aș mai putea face rost de alte cărticele din această serie, le-aș citi cu plăcere. Cele din seria Top Secret costau 8 lei/bucata și le-am recitit pe fiecare în parte de cel puțin două ori. Cărțile au diferite teme și se bazează pe dialoguri dintre cele cinci vrăjitoare, cuprind teste și sfaturi utile. Sincer, sunt convinsă că dacă aș citi acum oricare dintre aceste cărți, aș putea spune că sfaturile sunt încă valabile și aplicabile. Întreaga franciză W.I.T.C.H (serialul, revistele, etc.) mi se pare ceva educativ, bine realizat, la care m-aș uita cu plăcere și acum. Că tot veni vorba de serial, din păcate are numai două sezoane – căci al treilea a fost anulat din cauza criticilor aduse sezonului anterior. Am în colecția mea și câteva numere din revistă, însă cu regret spun faptul că nu m-au interesat prea tare benzile desenate ci mai degrabă alte rubrici ale publicației lunare. Ideea e că astea sunt genul de cărți pe care le citeam în clasele I-IV și mi-au stârnit și mai tare interesul pentru lectură. Consider că acesta e cel mai bun mod să-ți înveți copilul să citească de plăcere, oferindu-i materiale legate de pasiunile sale. Orice început e bun, cred că e imposibil pentru generațiile noi să prindă drag de citit dacă încep cu marii clasici. Așadar, atât cărțile cât și revistele cu benzi desenate au reprezentat preocupările mele majore în copilărie și m-au ajutat să mă dezvolt ulterior.
Ajungem astfel la site-ul witchclub.ro, care din păcate, nu mai este foarte frecventat în zilele noastre, dar vă asigur că acum 6-7 ani era the shit. Fiind foarte pasionată de W.I.T.C.H, activam pe orice forum sau site de gen găsit, însă acesta a fost marea mea iubire. Am avut parte de tot felul de experiențe pe aceste site, de la cyberbullying, la aprecierea talentelor mele artistice de către alți useri și cel mai important, la împărtășirea pasiunii comune pentru tot ce însemna W.I.T.C.H. Era ceva magic legat de acest site, mi-am făcut mulți prieteni în viața reală datorită lui, dar e adevărat că au existat și multe conflicte, căci nu era tot timpul vorba doar despre cele cinci vrăjitoare. Ideea e că nu s-au schimbat prea multe, dacă site-ul încă ar funcționa cum o făcea pe atunci, sunt sigură că aș intra în aceleași dezbateri contradictorii, însă până și acest lucru mi se pare excelent: faptul că a existat un site românesc suficient de relevant cât oamenii să se tot strângă, din diferite motive, și să discute.
Pasiunea mea pentru W.I.T.C.H s-a diminuat în timp și cred că așa s-a întâmplat cu majoritatea fanilor, mai ales după ce revista nu a mai fost publicată la noi în țară și nu mai aveam nimic care să o țină în viață, în materie de publicații. E un univers foarte interesant, din care încă îmi aduc aminte foarte lucruri, dar nu cred că l-aș mai putea reînvia acum. Sunt unele lucruri care sunt menite să rămână în trecut (spre deosebire de pasiunea mea pentru Shaman King), însă am amintiri extraordinare, profunde, legate de acest site și de întregul fenomen. Poate găsesc printre voi foști fani, poate ați avut și voi cont pe witchclub.ro. Let me know în comentarii! :)
Lasă un răspuns la Anonim Anulează răspunsul