Cristina Boncea

Nu am absolut nimic de reproșat acestei cărți, a fost perfect impecabilă, ușor de citit, foarte captivantă și reprezintă un tot unitar adevărat. Am citit cartea în ediția din limba engleză, așa că voi încerca să povestesc cât mai bine plotul ei.

Copacul Thaliei din Tabăra Semi-Zeilor este mort, Grover e în pericol de moarte, Percy tocmai a fost exmatriculat de la o altă școală, Annabeth face la final o descoperire uluitoare, datele Profeției tocmai s-au complicat iar Tyson, ciclopul, este un alt fiu al lui Poseidon proaspăt revendicat, fiind deci și fratele lui Percy. Volumul doi debutează cu o scenă din viața cotidiană a Manhattan-ului, fiind narată din perspectiva lui Percy Jackson care ne povestește despre noua lui școală. În urma unui atac al monștrilor, acesta revine în Tabără pentru a afla că Chiron a fost concediat iar Copacul care păstra siguranța în zonă a fost otrăvit. Împreună cu Annabeth, Tyson și Clarisse, Percy pleacă într-o aventură până în Marea Monștrilor pentru a găsi Lâna de Aur, dar și pe prietenul lor, Grover, ținut în captivitate de un alt ciclop malefic, pe nume Polyphemus. Percy este ajutat și de această dată de zei, printre care Dyonisius, Poseidon și Hermes. Bărcile sunt obiecte ce apar constant în acest volum, dar și căluții de mare așa ziși magici, care îi transportă pe cei patru peste mări și oceane. Annabeth și Percy ajung la un moment dat pe Insula Sirenelor, unde Annabeth insistă că vrea să le audă cântecele toxice și aproape că-și găsește sfârșitul. Percy este la un moment dat transformat într-un hamster de o semi-zeiță misandristă iar alte asemenea aventuri pline de haz au loc. Reușesc ei să ajungă pe insula ciclopului, să îl salveze pe Grover și să recupereze Lâna de Aur pentru a reînvigora puterile Taberei? Dar ce se mai aude despre Luke, care le-a cauzat atâtea probleme în primul volum?

Ador această serie și mă bucur că am investit în întregul box set. Personajele mi se par foarte ușor de îndrăgit, Percy are o personalitate cinică ce duce uneori la comentarii foarte sarcastice și comice, Tyson mi s-a părut foarte simpatic iar zeii sunt reci dar juști ca de obicei. Cu sinceritate, chiar nu pot să găsesc vreun defect acestei cărți, a avut de toate: foarte multă acțiune, dialoguri bune, logică în cronologia întâmplărilor, dramă, suspans, până și ceva romance. A deschis multe ploturi ce vor fi explorate în volumele următoare și sunt de pe acum convinsă că îmi vor plăcea cel puțin la fel de mult. Recomand tuturor această serie pentru copii scrisă de un adult super skilled în meseria sa, care cunoaște foarte bine psihologia unui copil și știe cum să învelească conceptele complexe în cuvinte simple, ușor de înțeles. Îmi place foarte mult „colaborarea” lui Percy cu apa și toate momentele în care viețile personajelor sunt puse în pericol, însă ceva magic se întâmplă de fiecare dată. Cred că am spus asta și despre primul volum, pe care l-am citit în română, însă găsesc în continuare seria foarte realistă și modernă. Big thumbs up!