Am regăsit de curând plăcerea în a asculta anumite opere ce au fost scrise cu scopul de a fi jucate ca piese de teatru, chiar după ce am scris o mică cronică despre una din lucrările lui Ibsen Henrik. Când eram mică, am ascultat majoritatea basmelor pe suport magnetic și așa au reușit să-mi rămână bine întipărite în minte, deoarece le ascultam de mai multe ori, cu o plăcere mai mare decât dacă le-aș fi citit. Deși nu contest frumusețea lecturii, după cum am fost învățată de mai mulți profesori, operele dramatice au fost îndeosebi create nu pentru a fi citite ci urmărite – dacă nu vizual, măcar auditiv. M-am gândit așadar să-mi fac o listă cu aceste lucrări în care modul de expunere predominant este dialogul, pentru a le audia în timp ce desfășor alte activități care mă ajută totuși să mă concentrez și la personaje. Sper să reușesc pe parcursul acestui an să le auditez pe următoarele:
Eugene Ionesco – Rinocerii
William Shakespeare – Romeo și Julieta, Hamlet, Visul unei nopți de vară, Regele Lear și altele
Camil Petrescu – Suflete tari
Liviu Rebreanu – Adam și Eva (am cartea, însă cred că mi s-ar părea interesant să aud această adaptare mai întâi, având în vedere că cel mai cunoscut roman al autorului nu mă tentează deloc datorită stilului de scriere)
I. L Caragiale – O scrisoare pierdută (îmi trebuie la bac)
Marin Sorescu – Iona (îmi trebuie la bac)
Ion Ceangră – Harap-Alb (îmi trebuie la bac)
Johann Wolfgang von Goethe – Faust
Acestea pot fi audiate în limba română pe canale de YT precum: teatru radiofonic sau dertphu. Consider că e un avantaj enorm faptul că acestea sunt în limba mea maternă, deoarece e mult mai greu să te concentrezi la mai multe lucruri deodată atunci când limba nu e prima pe care ai învățat-o. Cele de mai sus sunt câteva dintre titlurile pe care mi le-am propus în acest scop și poate că în timp curiozitatea mea se va extinde și voi ajunge să merg din nou la teatru, așa cum făceam în copilărie, având de data asta însă cunoștințe reale în privința pieselor jucate.