Vreau să recitesc…

Dacă tot am postat o listă a cărților pe care vreau să le citesc anul ăsta, am de asemenea o listă ceva mai scurtă a câtorva cărți pe care mi-ar plăcea să le recitesc, din diferite motive.

Spre exemplu, Eric de Terry Pratchett este o parodie după opera Faust, pe care nu am reușit încă să o citesc, drept pentru care nu am înțeles mare lucru din poveste și nu m-a captivat deloc însă fiind vorba de acest autor, cu siguranță sunt multe lucruri pe care ar fi trebuit să le știu dinainte pentru a-i putea gusta umorul.

În jocul celor mari e o carte care a ajuns în topul favoritelor mele după ce am citit-o, însă a trecut multă vreme de atunci și sunt într-adevăr curioasă dacă ar mai reuși să mă impresioneze la fel de tare. Tind să cred că nu, căci din câte îmi amintesc povestea nu e așa de spectaculoasă pe cât mi s-a părut atunci, însă mai merită o șansă…

Iubitul virtual a fost una dintre puținele cărți pe care am devorat-o, mi s-a părut un chick-lit bine scris și foarte funny însă am mari dubii în privința ei și a rostului existenței sale în biblioteca mea.

Cornelli și Heidi sunt două cărți pe care le-am citit în copilărie și țin minte că m-au impresionat; deși nu pot fi considerate cărți clasice, sunt lecturi pentru copii destul de apreciate și au căpătat o oarecare valoare în timp, pe care sunt curioasă dacă o voi regăsi între paginile lor.

Blestemul din Swoon este o altă carte care a aterizat cu repeziciune printre preferatele mele și încă de atunci mi-am dorit să-i citesc și continuarea, cât și celelalte cărți ale acestei autoare. Ceva îmi spune că este o duologie bine scrisă și care merită citită, fără să menționez copertele incredibile, așa că mă simt încă foarte tentată să o achiziționez.

Primul volum din Molly Moon a fost achiziționat de curând în limba engleză, împreună cu celelalte cărți din serie, deoarece m-a impresionat incredibil de tare ambele dăți când l-am citit. Sper să nu mă fi înșelat, iar întreaga serie să îmi ofere aceleași sentimente de pe parcursul primelor lecturi.

Fata întâlnește băiatul a fost o carte pe care am citit-o de două ori, însă abia peste ceva vreme i-am înțeles cu adevărat mesajul. Sunt convinsă că Ali este o autoare de excepție și vreau să citesc și alte lucrări de-ale sale.

Cele două cărți de Paulă Coelho m-au lăsat puțin blocată; Învingătorul este întotdeauna singur e un roman cu mai multe planuri narative și o concluzie bine rezumată în titlu, însă slabă ca și conținut din câte îmi amintesc iar Walkiriile nu a avut niciun sens pentru mine datorită concluziei… Fac parte dintre oamenii pe care Coelho nu-i poate aburi deloc, dar sunt încă nedumerită în fața acestui autor așa că încerc să îi mai ofer o șansă înainte de a renunța definitiv la lucrările sale.

Cartea neagră a secretelor este prima dintr-o serie intitulată Tales from the Sinister City, formată din patru cărți și pe care o voi achiziționa la un moment dat, căci al doilea volum a fost citit anul trecut și chiar m-a delectat. Din câte îmi amintesc, acest prim volum conține o poveste cu un plot twist destul de mare, e legată de crime și scrisă într-un mod foarte realist.

De obicei când recitim o carte, vedem lucrurile într-un mod diferit față de prima dată. În unele cazuri, poți să te întrebi ce naiba ai văzut în lectura respectivă, poate să nu-ți mai placă deloc, iar în altele – poți să observi detaliile mult mai bine, să înțelegi lucrurile dintr-o altă perspectivă și să se întâmple opusul, cartea să îți placă mai mult decât prima dată. Sunt curioasă câte cărți își vor păstra statutul pe parcursul vieții mele, care vor fi acelea care îmi vor plăcea mereu, indiferent de câte alte cărți voi mai citi ș.a.m.d. Adevărul e că suntem prinși cu alte lecturi încât deseori uităm de cele vechi, dar consider că mereu va exista un dor, o nostalgie și le vom scoate din nou din bibliotecă…

Voi ce cărți ați vrea să recitiți și ce părere aveți despre acest lucru în sine, e un exercițiu de memorie, un lucru făcut în lipsă de altceva mai bun sau o marcare a evoluției noastre ca oameni și ca cititori?