Regii Timpului, recenzie

Cred că de mult timp nu am mai terminat de citit o carte așa de repede, a cărei lecturare să-mi facă atâta plăcere. Mă bucur foarte mult că am reușit să o cunosc pe autoare înainte de a intra în posesia cărții pentru că mi se pare că am regăsit-o foarte mult în personajul principal de sex feminin.

Povestea este foarte simplă: un bun prieten de-al Morei reușește să inventeze o mașină a timpului și o trimite în Persia. Acolo ea îl cunoaște pe regele Xerxes și din greșeală îl aduce în Los Angeles atunci când se întoarce în prezent. Cei doi urmează să fie într-un du-te-vino constant între cele două perioade de timp iar la final să ia o hotărâre, când prietenul Morei reușește să repare mașina timpului.

E o poveste iubire, foarte haioasă, cu personaje foarte ușor de îndrăgit. Mi-a amintit de Georgina Kincaid și primul volum al trilogiei Furtuni pe Nil, mi se pare o combinație ingenioasă între cele două. Dacă despre prezent și viața Morei din L.A nu ni se spun prea multe, cetatea Susa este locul principal al desfășurării acțiunilor. Diferiți oameni de la Curte încearcă să îl omoare pe rege însă, fiind o cunoscătoare avidă a istoriei, Mora este cu un pas înainte și îi salvează viața lui Xerxes de câteva ori. Aceștia ajung să se căsătorească iar Mora să ajungă, bineînțeles, regină; cum e de așteptat, povestea lor de dragoste nu poate rămâne doar de formă așa că în scurt timp ajung să nu își mai dorească să se despartă unul de celălalt.
Frumusețea acestei cărți (pe lângă faptul că e relativ scurtă, textul e mare și limbajul foarte accesibil) constă tocmai în modul în care a fost scrisă, cu o logică perfectă, fără niciun detaliu plictisitor, cu o intrigă foarte bine gândită, mult suspans și schimburi de replici inspiratoare. Pe lângă atmosfera regăsită în orice „viață la Curte”, cu bârfe, comploturi și sete de putere, mi-a plăcut foarte mult și naturalețea evoluției sentimentelor dintre cei doi protagoniști, care m-a făcut să realizez că cele mai mari iubiri se înfiripă de obicei într-o scurtă perioadă de timp și dăinuiesc de zece ori mai mult. Care este finalul poveștii de dragoste imposibilă, ce se întâmplă în Susa și cum se împacă trecutul cu viitorul? Cum de doi oameni între care se află 2.500 de ani pot fi suflete pereche, în ciuda diferențelor dintre ei? Read this book and you will find out.

Mi-a plăcut la nebunie faptul că Laura a reușit să păstreze esența personajului Xerxes și când acesta se afla în Los Angeles, pe lângă toate întrebările pe care acesta le punea legat de lumea modernă și comparațiile cu viața pe care o știa el – Xerxes și-a păstrat personalitatea, forma și așa ne-am putut da seama că deși timpul trece, oamenii nu se pot schimba cu adevărat, ci doar în opinii și concepții despre viață. Mora este feminista standard, persoana în care mă regăsesc foarte mult, inteligentă, ambițioasă și descurcăreață, cea care îi stinge focul lui Xerxes atunci când mânia acestuia atinge cote maxime. Deși lucrurile nu par a fi foarte pătrunzătoare, consider că „Regii Timpului” conține o viziune foarte clară asupra faptului că în realitate sunt foarte puține lucruri care pot separa doi oameni, că timpul și spațiul sunt lucruri foarte relative și mai ales, că deși omenirea a evoluat foarte mult pentru a ajunge la starea ei curentă, lucrurile ce ne-au marcat istoria au încă posiblitatea de a se întâmpla în continuare, datorită naturii umane și a slăbiciunilor fiecărui individ în parte.

Recomand cu multă căldură această carte, mie una mi-a adus o stare de liniște și amuzament, este modul perfect de a-ți petrece după-amiezile și chiar mi-ar plăcea să existe o continuare a acestei povești, mi se pare că merită să-ți investești timpul într-o posibilă serie ce a fost scrisă atât de bine și ascunde multe trăiri în spatele unor cuvinte simple. Big thumbs up pentru Laura!

Scorul ar fi 3.5/5.