Am făcut de curând un videoclip pe YouTube în cadrul unui interviu pentru Observatorul Cultural în care-mi exprimam opinia conform căreia, deși lectura aduce cu sine anumite avantaje în viața unui cititor, cărțile nu te fac totuși mai deștept. Vreau să specific că mă refer cu precădere la cărțile de ficțiune. Mulți vin cu argumentul […]
V-am prezentat imaginea unei copile care a fost foarte dezechilibrată de lucruri pe care nu le putea controla și care au venit din toate părțile. Abia acum mi-am găsit vocea pentru a exprima toate aceste lucruri. Haide să nu mai perpetuăm asta, să nu mai creștem copile menite “să își revină” din experiență traumatică a unei copilării furate, care trebuie să își facă singure ordine în suflet după. Haide să fim umani.
Nu cred că principiile de bază ale creștinismului – sacrificiul de sine și umilința (iertarea, întoarcerea celuilalt obraz), cât și elementele fundamentale ale curentului romantic ce fac referire la același tip de sacrificiu din iubire, la glorificarea unei iubiri unice care apare odată-n viață și trebuie să dureze până la sfârșitul ei, nu cred că toate aceste lucruri sunt de dorit sau de pus în practică într-o relație sănătoasă din zilele noastre.
Pisicile nu au fost niciodată o “modă” pentru mine. Obsesia mea pentru ele nu a apărut odată cu Grumpy Cat sau filmulețele amuzante cu pisicuțe jucăușe postate pe internet de-a lungul vremii. Mi-au plăcut pisicile dinainte să am internet, calculator sau prea multe cuvinte în vocabular. Mi-au plăcut de la sine sau genetic, mi-au plăcut […]
Iarăși țin să anunț că nu voi aduce definiții din dicționar pentru cei doi termeni sau informații istorice, etimologice, etc. Voi vorbi, ca și până acum, strict subiectiv și din propria mea experiență. Ideea articolului a pornit de la pasajele citite astăzi din cartea lui Michel Onfray, “Scurt manifest hedonist“, prin intermediul cărora am realizat […]
(cărțile de Terry Pratchett)
Pe mine cel mai tare ma enerveaza scrisul mic dupa cum ai zis si tu , dar si cum o singura carte este impartita in doua parti spre exemplu cum am vazut ca este acum Amurg de Stephenie Meyer ,chiar nu inteleg rostul…
ApreciazăApreciază
La Amurg, sunt două ediții de buzunar. Astea chiar îşi au rostul. Sunt mai uşor de cărat şi mai ieftine. :)
ApreciazăApreciază
Eu urăsc enorm când dau o carte cuiva și nu mi-o dă înapoi așa cum i-am dat-o. :)) Asta, așa, în general. Urăsc scrisul mic, pe bune, și nu prea-mi plac cărțile care au formatul de buzunar (deși am un raft care merge ocupat numai cu astfel de cărți, ugh). Apoi, nu-mi plac cărțile care sunt bune, au o intrigă frumoasă, tot, dar au o copertă foarte nasoală, ca să folosesc un termen în vogă. Apoi, nu-mi plac acele cărți a căror pagină se rupe când vrei să ștergi cu radiera ceva ce ai subliniat – mi s-a întâmplat. :) Și, cum ai zis și tu, nu-mi place când un autor e tradus la o sută de edituri.
ApreciazăApreciază
Ma enerveaza enorm cand schimba designul cartilor in mijlocul unei serii… Si ma mai enerveaza si seriile incepute si lasate-n plop si plopu’-n aer…
ApreciazăApreciază
Da, eu am pățit-o cu cărțile Rhondei Byrne…
ApreciazăApreciază
SCRISUL MIC E MOARTEA MEA. Nu stiu de ce nu pot să sufăr o carte câmd are scrisul mic. Chiar nu ştiu.
ApreciazăApreciază
Semnele de carte din matase care se desira. (Colectiile Adevarul).
ApreciazăApreciază