Cartea a fost teribil de plictisitoare și am sărit peste ultima parte, cu Vrăjitorul din Oz pentru că am văzut filmul acum ceva vreme și știu ce se întâmplă în poveste.
Primele două părți, legate de Moș Crăciun au fost destul de simpatice însă nu pot spune nimic mai mult. Autorul spune că Moș Crăciun a fost crescut de zâne și ființe magice, nemuritoare, și a fost făcut la rândul său nemuritor de către acestea pentru a bucura toți copiii din lume cu jucăriile sale oferite de Crăciun. Povestea spune că Moș Crăciun simte compasiune pentru copii pentru că el a fost abandonat când era mic și nu vrea ca niciun alt copil să se simtă cum s-a simțit el. El reușește să împartă așa de multe cadouri (făcute de el și ajutoarele sale magice) pentru că are zece reni foarte puternici care sunt obligați să se întoarcă în pădure înainte de răsăritul soarelui. Locul unde locuiește Moșul se numește Valea Râsetelor și nu e menționat nicăieri ceva legat de Polul Nord sau de hainele sale roșii.
Nu știu care a fost rolul acestor povestiri, deși autorul a spus ceva de genul că el vrea să scrie basme realiste, pentru perioada în care a publicat el.
Cât despre Vrăjitorul din Oz, nu îmi place deloc mesajul și nici personajele acestei povești și de aceea nu am vrut să o citesc.
Pe de altă parte, mă bucur că am în minte cel puțin o poveste despre istoria Moșului chiar dacă per-total, această carte a fost o mare pierdere de vreme. O recomand celor care nu au idee care e fază cu Vrăjitorul din Oz și poate copiilor, pasionaților de basme, etc.
Notat: de evitat cartea „viața și aventurile lui Moș Crăciun. Vrăjitorul din Oz”. Zi frumoasă, Cristina, Paște fericit și speranțe împlinite! :)
Ce păcat că nu e bună cartea… Ador felul cum arată cărțile din această colecție.
Astea le-am citit si eu :) La povesetea lui Mos Craciun este si un desen animat care ii exact asa ca si povesetea din cartea :)
Pacat ca nu este atat de buna pe cat pare ,oricum eu nu as cumpara basme sau povesti de copii pentru ca nu ma atrag ,cred ca am trecut de mult de perioada aia in care chiar imi placeau
Încă îți pot plăcea. Depinde doar de poveste. :)
Exact. :)) Spre exemplu, mama citește, acum pe bune, basme. Creangă, Ispirescu, Petrescu, cu greu o conving să ia în mână un John Green. Se rezumă la scriitori români, Elaide, Drumeș, Budai Deleanu. Oricum, i-a plăcut tare mult și Guillaume Musso și Mitchell, „Pe aripile vântului”, iar acum îi plac cărțile alea clasice de la Corint, gen „Jane Eyre” sau „Mândrie și prejudecată”. :D Are o chichiță cu cărțile de la TREI.
Mama a încercat John Green. Însă nu i-a plăcut fiindcă a făcut-o să plângă.
Cred că totul ţine de perioada în care am citit o carte. De exemplu mie mi-a plăcut foarte mult Vrăjitorul din Oz când avem 10 ani, dar parcă acum nu ar merge citită :D
Ador basmele, dar ‘Vrajitorul din Oz’… Not my cup of tea ;))
Ieri m-am uitat la Vrajitorul din Oz :3 nu stiu de ce incurc mereu Vrajitorul din Oz cu Alice in tara minunilor :)))