Viața și aventurile lui Moș Crăciun. Vrăjitorul din Oz, recenzie

IMG_2906

Cartea a fost teribil de plictisitoare și am sărit peste ultima parte, cu Vrăjitorul din Oz pentru că am văzut filmul acum ceva vreme și știu ce se întâmplă în poveste.
Primele două părți, legate de Moș Crăciun au fost destul de simpatice însă nu pot spune nimic mai mult. Autorul spune că Moș Crăciun a fost crescut de zâne și ființe magice, nemuritoare, și a fost făcut la rândul său nemuritor de către acestea pentru a bucura toți copiii din lume cu jucăriile sale oferite de Crăciun. Povestea spune că Moș Crăciun simte compasiune pentru copii pentru că el a fost abandonat când era mic și nu vrea ca niciun alt copil să se simtă cum s-a simțit el. El reușește să împartă așa de multe cadouri (făcute de el și ajutoarele sale magice) pentru că are zece reni foarte puternici care sunt obligați să se întoarcă în pădure înainte de răsăritul soarelui. Locul unde locuiește Moșul se numește Valea Râsetelor și nu e menționat nicăieri ceva legat de Polul Nord sau de hainele sale roșii.
Nu știu care a fost rolul acestor povestiri, deși autorul a spus ceva de genul că el vrea să scrie basme realiste, pentru perioada în care a publicat el.
Cât despre Vrăjitorul din Oz, nu îmi place deloc mesajul și nici personajele acestei povești și de aceea nu am vrut să o citesc.
Pe de altă parte, mă bucur că am în minte cel puțin o poveste despre istoria Moșului chiar dacă per-total, această carte a fost o mare pierdere de vreme. O recomand celor care nu au idee care e fază cu Vrăjitorul din Oz și poate copiilor, pasionaților de basme, etc.

2

Anunțuri

10 gânduri despre „Viața și aventurile lui Moș Crăciun. Vrăjitorul din Oz, recenzie

Adăugă-le pe ale tale

  1. Pacat ca nu este atat de buna pe cat pare ,oricum eu nu as cumpara basme sau povesti de copii pentru ca nu ma atrag ,cred ca am trecut de mult de perioada aia in care chiar imi placeau

    Apreciază

      1. Exact. :)) Spre exemplu, mama citește, acum pe bune, basme. Creangă, Ispirescu, Petrescu, cu greu o conving să ia în mână un John Green. Se rezumă la scriitori români, Elaide, Drumeș, Budai Deleanu. Oricum, i-a plăcut tare mult și Guillaume Musso și Mitchell, „Pe aripile vântului”, iar acum îi plac cărțile alea clasice de la Corint, gen „Jane Eyre” sau „Mândrie și prejudecată”. :D Are o chichiță cu cărțile de la TREI.

        Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Propulsat de WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat asta: