Capcana romanelor pentru copii

Deși am mai spus de câteva ori că romanele pentru copii sunt plăcerea mea vinovată, de cele mai multe ori acestea mă dezamăgesc până și pe mine. Uneori, nu știu de ce, pur și simplu nu mi se par a fi scrise pentru copii, mereu mi se pare că reușesc eu să găsesc un înțeles mai profund printre rânduri. Pot spune că am picat în această capcană de foarte multe ori și încă sunt tentată să o fac.

Cărți precum trilogia Școala Fricoșilor, seria Stăpânul Viselor sau seria Tales From The Sinister City, cărțile Goosebumps, Vraja Fatală de Cliff McNish, seria Pantofiorii Roz, seria Araminta Nălucilă, seria Tara Duncan. Acestea sunt doar câteva titluri iar în realitate, suma cărților pentru copii pe care le-am citit vreodată ajunge și probabil depășește numărul 30. Mi-a plăcut în mod deosebit vreuna din aceste cărți? Poate pe moment, dar comparându-le cu restul cărților citite în general, valoarea lor este egală cu zero. Singura carte, așa-zis pentru copii, pe care practic o divinizez, este Incredibila carte despre hipnotism a lui Molly Moon. Iubesc această carte. Este de fapt o serie și nu am citit celelalte volume, dar chiar plănuiesc să fac asta în viitorul apropiat. Am citit-o de două ori, ca să mă asigur că magia nu s-a spulberat și ghiciți ce? a devenit chiar mai puternică. Nici acum nu pot înțelege efectul acestei cărți asupra mea. Pot doar să sper că nu voi rămâne din nou la fel de dezamăgită ca de celelalte cărți, după ce voi citi întreaga serie. Apropo, am înțeles că se va face un film după primul volum și abia aștept acest lucru!

Revenind la cărțile pentru copii, chiar și acum simt imboldul de a achiziționa cărți precum: seria O serie de evenimente nefericite sau întreaga serie The Floods de Colin Thompson (la noi s-au publicat doar două volume) sau să achiziționez trilogia Școala Fricoșilor în engleză, cu speranța că traducerea a fost de vină (probabil o minciună pe care mi-o spun pentru a mă convinge singură); am citit primele patru volume din Jurnalul unui puști și, deși seria nu e clasificată ca fiind pentru copii, nu se poate spune nici că e o serie serioasă, creată pentru vreun alt scop înafară de cel al divertismentului. Am considerat de câteva ori și seria Fetița celei de-a șasea luni de Moony Witcher, pe motivul că am citit prima carte din serie acum vreo zece ani și am vagi amintiri că mi-a plăcut. Am reușit cu chiu cu vai să renunț la cărțile YA/Fantasy, dar cărțile pentru copii încă îmi mai chinuie mintea, buzunarul și timpul. Vă dați seama cât timp irosit degeaba am petrecut rânjind degeaba, în timp ce citeam aceste aproximativ treizeci de cărți menționate mai sus?

Mi se pare, desigur, că mă trag înapoi, că al putea citi cărți mult mai profunde, mai interesante, mai de ajutor, însă fac cum fac și tot aici ajung. Se merită sau nu? Ce îmi place de fapt la aceste cărți?

Puerilitatea lor, sentimentul copilăriei pierdute, pot spune. Ușurința cu care pot fi citite, spiritul de aventură, inconștiența personajelor și naivitatea lor. Nu cred că mă pot relata la problemele personajelor sau la viețile pe care le duc ei, majoritatea cărților fiind fantasy sau romane distopice și totuși…

Continui să citesc seria Tara Duncan dintr-o încăpățânare pe care din nou, nu o înțeleg. Nu-mi place sub nicio formă și totuși vreau să știu ce se întâmplă. Nu pot avea garanția că merită să achiziționez anumite cărți și totuși romanele pentru copii par a fi singurele pentru care mă risc. Sunt ca o parte din mine la care nu vreau să renunț, chiar dacă nu pare să mă ajute la nimic.

Voi ce părere aveți despre acest gen de cărți? De ce sunt oare așa de addictive pentru mine?

Anunțuri
Categorii: cărți | 8 comentarii

Navigare în articol

8 gânduri despre „Capcana romanelor pentru copii

  1. Lorelei

    Ti-as recomanda Micul print, o carte pentru copii si adulti.

    Apreciază

  2. Când aud de poveşti de copii mici, mă gândesc la Vrăjitorul din Oz şi Alice în Ţara Minunilor. Am obsesie pentru cele două.

    Apreciază

    • Cristina Boncea

      Și mie îmi place foarte mult povestea originală a lui Alice (adică nu cea modificată din filme). Cele două cărți mi se par pline de fantezie și originale… le-am recitit pe fiecare de cel puțin două ori.

      Apreciază

      • Oh. Păi, e bine că nu sunt singura.
        Am desene cu personajele de prin cărţile alea în camera mea şi nu mi-e ruşine, chiar dacă teoretic am trecit de stadiul acela.

        Apreciază

  3. Nu e ceva neinregula cu tine daca te simti confortabil, aproape toate cartile au sens dublu, datorita bagajelor de cunostinte acumulate, cand recititm o carte dupa un anumit timp observam mai multe detalii si intelesuri mai profunde, intelegem mai bine motivele. Ori ni se par cele mai stupide chestii citite vreodata:))
    Mie imi place sa cumpar carti pe care mama le-a citit cand era de varsta mea, strabat tot Bucurestiul dupa ele :))
    Imi place sa ma comport copilaresc, pentru ca este o parte din mine care daca nu ar avea copilaria langa ea ar fi un loc gol si trist si as deveni o persoana gri care nu ar avea nici-un scop si nic-un vis si nici imaginatie :(

    Apreciază

  4. read with Adelina

    Oricine orice mi-ar zice, I will still re-read Charlie si fabrica de ciocolata

    Apreciază

  5. cristina

    Micul print si mie imi da impresia ca este o carte mai mult pt adolestenti ,adulti .eu am varianta cartonata-ilustrata si e superba. Foarte frumoasa mai este cartea pulbere de stele de neil gaiman ti-o recomand,frumos si filmul

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.

%d blogeri au apreciat asta: