Cristina Boncea

 Cred că asta a fost o carte proastă cu care să încep să descopăr cărțile Agathei Christie sau cel puțin așa sper, că celelalte cărți sunt mult mai bune. Această carte are 18 povestiri scurte, care urmăresc aventurile lui Hercule Poirot și a prietenului său, Arthur Hastings, rezolvând primele mistere ale carierei detectivului cunoscut mondial. Gândurile mele încă de la primele cuvinte ale cărții și până la ultimele au fost că povestea e identică cu cea a lui Sherlock și Dr. Watson, din nefericire, nici măcar mai bună. Ambii detectivi au un ajutor care îi idolatrizează, tratează cazurile în același fel, alegându-le pe cele mai grele, personalitățile lor sunt asemănătoare, până și Baker Street e menționată! Nu mi-a plăcut deloc, asta e sigur.

Niciuna dintre povești nu mi-a atras atenția în mod deosebit, având în vedere că elementele se repetau doar că numele otrăvurilor erau mereu diferite. Acțiunea se desfășura în mare parte în Anglia și unele finaluri mi s-au părut chiar predictibile.

Mai dețin trei cărți scrise de Agatha Christie și sper ca măcar una dintre ele să mi se pară mai bună decât aceasta. Poveștile au fost mult prea scurte și per-total, cartea m-a plictisit teribil. Sincer, nu o recomand nimănui. Nu-mi place deloc de Hercule Poirot iar asistentul său mi se pare de-a dreptul inutil, comparativ cu John Watson.

Cartea m-a dezamăgit foarte tare din moment ce Agatha e cunoscută drept una dintre cele mai importante scriitoare de romane polițiste; mă așteptam ca și cărțile ei să fie pe măsură.