Film vs. Carte – Harry Potter și Pocalul de Foc

Filmul a fost, ca de obicei, mult mai bun decât cartea. M-am bucurat să văd că producătorii au fost de acord cu mine și au scos părțile și sub-ploturile inutile din carte. Dobby sau orice alt spiriduș de casă nu a apărut în film și de asemenea, nici familia Dursley. Deși a durat aproape trei ore, filmul a urmărit în mare parte doar lucrurile esențiale din carte. La început mi s-a părut chiar că se mișcă prea repede, sărind de la o chestie la alta. Meciul de la campionatul mondial de vâjthaț nu a fost arătat și nici prezentarea ielelor, pe care mă așteptam să o văd. M-a distrat să aflu că Cedric Diggory a fost jucat de Robert Pattinson.

Pot spune că toate scenele s-au desfășurat într-un mod diferit și mult mai logic decât cel din carte. Am realizat că într-un film, totul trebuie privit dinafara borcanului, într-un mod obiectiv. În cărți, deși este scris la persoana a III-a, totul apare din perspectiva lui Harry și asta nu e mereu mulțumitor. Ei au luat ideile de bază din cărți dar rezultatul a fost mult mai bun. Nu pot să nu mă gândesc fă filmele sunt așa de reușite datorită actorilor.

Ca de obicei, am văzut scene spectaculoase iar cel mai mult m-a impresionat, cred, balul de Crăciun, ca muzică și atmosferă. Legat de muzică, am observat că temele sonore sunt folosite foarte frecvent și schimbă complet atmosfera de obicei goală din carte. Cred că asta e problema legată de cărți, faptul că nu reușesc să-mi imaginez nici măcar jumătate din ce este prezentat în film iar asta se datorează faptului că nici măcar nu este descris suficient de mult cât să reușesc. În concluzie, deși știu că nu voi fi niciodată un fan Harry Potter, filmul merită vizionat, mai ales de către iubitorii de aventură.