Țin să menționez că am văzut mai întâi filmul și mi-a plăcut dar ca de obicei, cartea a fost mult mai consistentă (500+ pagini). Este vorba despre orașul Jackson, Mississippi în anii ’60 și diferențele de atunci între oamenii albi și negri. Personajele principale sunt Skeeter, o tânără albă și destul de înstărită care vrea să scrie o carte despre viața slujnicelor din oraș. Cele mai importante slujnice sunt Aibileen și Minny Jackson iar în total, treisprezece slujnice o ajută pe Skeeter să scrie cartea. După ce aceasta este publicată, urmările nu se lasă așteptate…
Pot doar să vă spun că are un final fericit și că este o carte despre drepturile oamenilor, nu doar de culoare căci arată și diferențele sociale dintre oameni și felul cum acestea le afectează respectul față de ceilalți. Skeeter dă dovadă de foarte mult spirit civic din toate privințele și nu poate accepta discriminarea. Viața slujnicelor este arătată zi cu zi, atât la muncă cât și acasă. Pe lângă diferențele dintre albi și negri și problema rasismului, slujnicele se confruntă și cu relațiile stăpân-slujitor și cu atașamentul față de copii de care au grijă. Toate aceste probleme zilnice sunt captate de cartea scrisă de Skeeter.
Sunt multe lucruri care nu au legătură cu tema principală a cărții iar acestea au fost, bineînțeles, lăsate la o parte și de film. Scenele acestea însă dau multă culoare și te ajută să te integrezi mult mai bine în micul oraș care pare a fi controlat în totalitate de o femeie pe nume Hilly Holbrook. Îmi place cel mai mult faptul că diferențele oamenilor pornesc de la culoare până la niște simple principii și idei de viață și totuși toți acești oameni conviețuiesc în același oraș și trebuie să se accepte unul pe celălalt. Cartea transmite un mesaj foarte complex și mi se pare oarecum greu să-l înțeleg în totalitate. Romanul este privit ca o ficțiune istorică pentru că menționează multe dintre aceste evenimente petrecute cu mult înaintea anului 2014 spre exemplu, evenimente precum asasinatul lui Kennedy, KKK sau Martin Luther King și marșurile pentru integrare. Personajul lui Skeeter însă mi se pare destul de modern ca și gândire și tocmai de aceea ea este marginalizată de oamenii din Jackson și se mută la New York pentru a-și continua cariera de scriitoare.
În concluzie, cu siguranță voi mai avea nevoie să recitesc această carte pentru a o înțelege mai bine pe viitor dar până acum, mesajul e clar: ce-i înăuntru contează. Și totuși, lectura este destul de amuzantă, în special personajul lui Minny iar traducerea mi s-a părut foarte reușită deși nu sunt sigură cum sună limbajul în original. Mi-a plăcut mult cartea și chiar m-am putut regăsi în unele părți ale sale. Foarte multe din problemele menționate sunt încă de actualitate dar totuși, mă bucur să știu că s-au făcut multe progrese de atunci în privința acceptării diferențelor dintre oameni.
Cartea mi-a fost oferită spre recenzie de editura Univers.
Lasă un răspuns