Cred că postările mele despre vacanțe încep să devină texte umoristice, mai degrabă decât informative despre locațiile pe care le aleg. Cu bune, cu rele, am bifat și această destinație pe lista mea și vă invit să aflați mai multe în rândurile ce urmează.
Detalii tehnice
M-am hotărât foarte târziu că vreau să fac ceva special de ziua mea, pe 1 ianuarie, dar am avut noroc să mai prind un loc într-un grup turistic ce pleca la Praga pe 29 decembrie, cu întoarcere pe 3 ianuarie. Agenția prin care am plecat se numește Mediterana Tour, în colaborare cu Cocktail Holidays. Nu am optat pentru niciuna dintre cele trei excursii opționale puse la dispoziție, dar am plătit pentru cina de revelion și un spectacol cu muzică clasică ce a avut loc în seara de 2 ianuarie.
Îmi era groază să zbor cu avionul în timpul sărbătorilor de iarnă pentru că am văzut tot felul de întârzieri la știri. În afară de o coadă deosebit de lungă spre zona de securitate, nu am întâmpinat însă nicio neplăcere. Zborul cu Tarom a durat două ore, a plecat la timp și ne-a adus pe frumosul aeroport din Praga cu puțin înainte de ora prânzului; Cehia este cu o oră în urmă față de România.
Am plătit cu totul aproximativ 6000 de lei pentru această vacanță, cu taxa de single la cazare inclusă. În pachetul turistic intra și o scurtă călătorie cu autocarul de la aeroport la cazare, timp în care am vizitat Castelul Praga și centrul istoric cu târgul de Crăciun, și micul dejun în stil bufet – mult mai bogat decât cel oferit la Ibis în vacanța mea din Paris. Am avut un îndrumător de grup român, nu un ghid turistic, odată ajunși la cazare.
Cum a fost transportul
Nu sunt multe lucruri de spus despre transport, am mai zburat cu Taromul acum ceva timp, tot din Henri Coandă. A avut doar o mică întârziere la întoarcere, dar a recuperat timpul în aer. Am dormit pe parcursul ambelor călătorii cu avionul, așa că orele au trecut repede pentru mine.
În autocarul care ne-a dus la cazare, la Hotel Duo, am avut un ghid turistic localnic, care ne vorbea în engleză. Autocarul a fost suficient de spațios pentru grupul nostru de 25 de persoane și bine încălzit. La întoarcere, am avut parte de un autocar la fel de bine echipat, fără ghid turistic și cu un șofer român.
Bagajele de cală le-am recuperat imediat, spre deosebire de când m-am întors de la Paris și am stat cel puțin o oră după el. Aici începe partea ușor umoristică a acestei călătorii sprâncenate, deoarece am reușit să iau bagajul altcuiva din Henri Coandă, la întoarcere, fiindcă trollerul era identic cu al meu; partea bună este că am reușit să înapoiez celeilalte familii bagajul, însă al meu este încă în aeroport.
Cum a fost cazarea
După cum spuneam, am fost cazați timp de 5 nopți la Hotel Duo (4*), iar locația mi-a plăcut foarte mult. În cameră era cald, totul curat, room service și tot ce îți mai poți dori de la un hotel de patru stele. Era chiar foarte bine poziționat față de metrou (stația Strizkov), iar în jur se găseau supermarketuri cunoscute: Kaufland, Lidl, Penny. Joia, vinerea și sâmbăta ofereau muzică live la recepție, de asemenea de foarte bună calitate.
Unii oameni din grup au apelat la serviciile de masaj thailandez disponibile în incintă, mulți și-au petrecut serile la bar, cu bere pragheză la halbă foarte bună, în lounge-ul cu multe canapele confortabile. M-am bucurat și de existența tonomatelor cu dulciuri, apă și chiar înghețată, de terasa de exterior cu un vibe și priveliște foarte drăguță; pe scurt, dacă voiai să stai doar la hotel, fără să vizitezi nimic, ai fi avut tot ce era nevoie.
Ce am vizitat
M-am alipit la un grup de trei fete, relativ apropiate de vârstă cu mine, și am vizitat împreună câteva muzee din centrul Pragăi, printre care:
Illusion Art Museum Prague
Am fost dezamăgită de această experiență. Alte persoane din grup au vizitat un muzeu al iluziilor diferit, mult mai spectaculos. Singura parte bună a fost că m-am bucurat de reducerea de student, pe baza carnetului din România. Mi-a plăcut o singură încăpere, „camera copilului”, care se regăsește în fotografiile de mai sus.
The World of Banksy: An Immersive Experience in Prague
Acest muzeu se regăsește în top 3 muzee preferate pe care le-am vizitat vreodată, lângă Muzeul d’Orsay din Paris și Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa din București. Știam o parte din lucrările lui Bansky, eu și colegele mele din grup am descoperit „întâmplător” această locație intrând printr-un gang, în căutarea unui restaurant.
De la felul în care sunt expuse lucrările la atmosfera din interior, muzica, proiecțiile, totul a fost absolut sublim pentru mine. M-am gândit că ar fi locul ideal pentru dating, cu siguranță persoana care m-ar duce într-un astfel de loc pentru a admira fiecare perete în parte ar câștiga multe puncte bonus din partea mea.
Central Gallery: Mucha, Dalí, Warhol
Acest muzeu este construit pe trei etaje, fiecare pentru câte unul dintre cei trei artiști. Se află chiar în fața târgului de Crăciun și necesită cel puțin o oră și jumătate pentru a vizita totul. Etajul meu preferat a fost cel dedicat lui Dali. Pe Mucha l-am descoperit atunci, cu ilustrațiile sale specifice, iar despre Warhol știam câteva lucruri din filmul Factory Girl.
Nu cred că pot vorbi mai multe decât o pot face imaginile pe care le atașez aici. Deși nu a fost o experiență la fel de imersivă precum cea de la Bansky, cu siguranță nu regret această vizită.
Desigur, în afară de muzee, ne-am plimbat mult prin faimosul târg de Crăciun, unde am admirat ceasul la diferite ore ale zilei. Am mai fost și într-un mall numit Palladium, care nu m-a impresionat prea tare întrucât doar restaurantele erau diferite față de ce se găsește la noi; străzile cu magazine de lux, cartierul evreiesc și câteva restaurante, unul mai fancy ca altul. Și, bineînțeles, aici este de menționat și Municipal House (Obecní dům), unde am vizionat spectacolul special pregătit de Anul Nou.
Concluzii despre Praga
Eu nu știu unde și când să mă duc pentru a prinde o vreme mulțumitoare, cum nici măcar mie nu-mi mai este clar ce înseamnă „vreme mulțumitoare” pentru gusturile mele. Practic, aș avea nevoie să călătoresc în locuri unde este mereu început de septembrie, cu temperaturi între 15-20 de grade și un vânticel cald, ceea ce firește că nu s-a întâmplat de revelion la Praga.
Țâfnoasă cum sunt, pot spune că primele trei zile au fost de lux. Fără zăpadă, fără ploaie, doar cu un vânt atroce care șuiera în anumite locuri și momente ale zilei. În schimb, pe 2 ianuarie a plouat teribil, iar eu îmi dădusem jos gluga de la haină acasă, la Brașov, din considerente de neînțeles. Practic, m-am plimbat prin vânt și prin ploaie, ca să nu-mi petrec timpul în cameră precum în alte excursii de-ale mele, până ce m-am întors cu un fel de răceală care necesită multă odihnă.
Așadar, iată un alt element umoristic al pățaniilor mele de peste hotare, dar în niciun caz nu voi încheia această postare fără a menționa despre cina de revelion, care merită un subcapitol separat.
Cum a fost de revelion în Praga?
În pachetul turistic achiziționat existau următoarele două opțiuni: cina la hotelul unde am fost cazați, cu bufet și băuturi, sau cina pe un restaurant plutitor, Charles Bridge, pentru o sumă mai mică și cu două feluri de mâncare la alegere. Mi-am zis că vreau să împlinesc 26 de ani privind artificiile de pe un ponton – zis și făcut!
Împreună cu o familie de trei și încă un domn din grupul nostru am ajuns la opt seara la restaurantul cu pricina, pe 31 decembrie. Încă de când am fost așezați la masă, pe care ne așteptau câteva felii de pâine unse cu te miri ce, mi-am dat seama că nu am făcut cea mai strălucită alegere. Muzica venea de la o tabletă conectată la boxe, cu un playlist prestabilit. Chelnerii erau mult prea puțini pentru oamenii aflați acolo. Persoana care ne-a servit nu avea idee despre meniul nostru special, preplătit.
Nu știu cum a fost mâncarea, întrucât nu m-am putut atinge de ea. Mâncasem bine la Kolkovna Dock pe zi, o ruladă de porc incredibilă, și bine am făcut. Am consumat însă Prosecco pentru întreg anul. La miezul nopții, ora pragheză, am ieșit pe micul, foaaarte micul ponton pentru a ne bucura de artificii. Teoretic, din ce am înțeles, nu era voie să fie folosite din cauza atentatului; practic, la mine în Sânpetru, la țară, au fost mai spectaculoase anul trecut.
Ne-am chinuit după aceea, cinci persoane, să găsim un Uber înapoi spre hotel. Doi șoferi ne-au anulat cursa după ce am așteptat aproximativ o oră în stradă. Din fericire, metroul funcționa, așa că ne-am întors la hotel. Nu am mai stat mult și m-am dus la somn. Mi-am petrecut ziua de naștere în cameră, cu durerile de cap aferente și am plătit vreo 550 de coroane (110 de RON) pentru o pizza adusă prin room service. Partea asta nu o regret deloc.
Din ce am înțeles, nimeni nu a fost mulțumit de cum s-a petrecut în noaptea de revelion. O parte dintre cei care optaseră pentru a-l face la hotel și-au cerut banii înapoi, iar un grup format din două cupluri tinere, care plătiseră pentru alt boat party, a decis că nu merită să meargă și la after. Putem conchide, presupun, că praghezii nu se distrează mai bine decât românii în această noapte luminoasă.
Cum a fost mâncarea?
Mâncarea din restaurantele pragheze a fost cea mai bună pe care am mâncat-o în viața mea. Am reținut că poporul ceh este iubitor de carne de porc și de vită, preferatele mele. Dacă în Paris am mâncat o rață aproape crudă, din care m-am servit doar cu bucățelele de la exterior, în Praga, până și mușchiulețul de porc rozaliu la interior s-a topit în gură.
Se poate mânca bine la ei și cu bani puțini, însă eu am ales să mă lăfăi împreună cu alți membri ai grupului și să mănânc în restaurantele bine cotate de pe Google doar feluri de mâncare tradițională. Din fericire, nu-mi trebuie mai mult de o masă sățioasă pe zi de fel, iar de una singură, pentru un prânz cu supă, fel principal și un ceai, am plătit în jur de 80 de lei; și în România aș fi dispusă să plătesc atât de o masă dacă mi s-ar garanta că e la fel de gustoasă.
Concluzii despre pachetul turistic
În Paris nu mi-a plăcut experiența de grup fiindcă mai exista doar un singur cuplu relativ apropiat de mine ca vârstă. Media vârstei a fost mult mai scăzută în grupul de la Praga și am putut rezona cu mai multe persoane din diferite părți ale țării. De asemenea, chiar dacă au venit mai multe familii, acest grup mi s-a părut mult mai unit și friendly, ceea ce mă face să nu evit această experiență în viitor.
Nu au existat probleme de ordin administrativ, însoțitorul nostru a creat un grup de WhatsApp unde erau făcute anunțurile importante, lucru pe care eu îl consider absolut necesar când vine vorba de grupuri. Am avut companie în permanență, ceea ce îmi și doream de altfel, pentru a contrasta cu felul în care îmi petrec cea mai mare parte din timp în general.
M-am simțit mult mai puțin constrânsă și nu a fost cazul să fiu grăbită. Singura neplăcere a fost când am ajuns și am făcut un detur de trei ore până la hotel, deși eu nu mai mâncasem de vreo 12. Părerea mea este că orice vizită sau prezentare turistică ar trebui să aibă loc după cazare și masă.
De reținut
Voi relua pe scurt ideile prezentate mai sus, pentru cei care iau în considerare petrecerea revelionului în Praga sau vizitarea acestei capitale în general:
- Mijloacele de transport în comun sunt de vis! Extrem de curate, ajung la timp, e ușor să îți procuri bilet direct din tramvai sau prin carteluță de la gurile de metrou. Carteluța este utilizabilă pentru toate mijloacele de transport, are diferite limite de timp (30 de minute, 90 de minute, o zi etc.). Poți ajunge oriunde, rapid și fără bătăi de cap;
- Magazinele lor au fost deschise chiar și pe 31 decembrie, până seara. Nu știu dacă e așa în toate perioadele anului sau au profitat de turiști, dar aș putea spune că orașul este destul de viu, găsești mereu un loc de unde să îți cumperi ceva sau să mănânci bine;
- Praghezii vorbesc și nu vorbesc engleză; am reușit să mă înțeleg cu vânzătoarele din magazine sau șoferul de Uber, doar că ei tot în cehă răspundeau; ghidul nostru îi considera un popor arogant, eu nu am conversat suficient cât să îmi dau cu părerea. Aș spune că au fost overall friendly, dar în principal pentru că erau foarte tineri cei cu care am interacționat eu;
- Este nevoie să ai și ceva coroane la tine, nu peste tot primesc plăți cu cardul sau există riscul să te păcălească la schimbul valutar. Noi am avut euro și i-am schimbat la un ExChange cu rată bună, de 24 (orice ar însemna asta, am mers pe mâna ghidului local); de asemenea, la ei se folosesc foarte mult monedele, spre deosebire de România;
- Praga este un oraș extrem de curat, cu toate funcționalitățile moderne. Există multe semne de îndrumare, este practic imposibil să te pierzi, mai ales cu Google Maps în mână. În afară de o mică încăierare în trafic și o femeie care țipa și dădea cu pocnitoare la metrou, n-am văzut nimic care să mi se pară unsafe.
Prin urmare, a fost o vacanță cu peripeții, de la vremea nefastă la faptul că am ajuns acasă fără bagajul de cală; desigur, nu este nimeni vinovat pentru stările mele fizice sau sufletești, nu are nicio legătură cu agenția sau cu Praga în sine. În schimb, rămân supărată pentru serviciile oferite de Charles Bridge Restaurant, pe care nu-l pot recomanda vreodată pentru noaptea de revelion.
Orașul este superb, merită vizitat, în special datorită arhitecturii, curățeniei și a modului de deplasare foarte simplu. Nu știu cum ar arăta primăvara, pe mine priveliștea de pe Vltava m-a încântat, la fel și toate turnurile cu ceas și clădirile de tip castel. Pe de altă parte, să nu uităm niciodată că orice experiență este întotdeauna înfrumusețată sau urâțită în funcție de companioni.
În timp ce mă îndop cu Parasinus, mă gândesc că nu aș repeta prea curând nimic din ce am trăit în ultimele zile. Posibil ca perspectiva mea să se schimbe peste câteva luni; de aceea, las fotografiile făcute să vorbească.