Am făcut de curând un videoclip pe YouTube în cadrul unui interviu pentru Observatorul Cultural în care-mi exprimam opinia conform căreia, deși lectura aduce cu sine anumite avantaje în viața unui cititor, cărțile nu te fac totuși mai deștept. Vreau să specific că mă refer cu precădere la cărțile de ficțiune. Mulți vin cu argumentul […]
V-am prezentat imaginea unei copile care a fost foarte dezechilibrată de lucruri pe care nu le putea controla și care au venit din toate părțile. Abia acum mi-am găsit vocea pentru a exprima toate aceste lucruri. Haide să nu mai perpetuăm asta, să nu mai creștem copile menite “să își revină” din experiență traumatică a unei copilării furate, care trebuie să își facă singure ordine în suflet după. Haide să fim umani.
Nu cred că principiile de bază ale creștinismului – sacrificiul de sine și umilința (iertarea, întoarcerea celuilalt obraz), cât și elementele fundamentale ale curentului romantic ce fac referire la același tip de sacrificiu din iubire, la glorificarea unei iubiri unice care apare odată-n viață și trebuie să dureze până la sfârșitul ei, nu cred că toate aceste lucruri sunt de dorit sau de pus în practică într-o relație sănătoasă din zilele noastre.
Pisicile nu au fost niciodată o “modă” pentru mine. Obsesia mea pentru ele nu a apărut odată cu Grumpy Cat sau filmulețele amuzante cu pisicuțe jucăușe postate pe internet de-a lungul vremii. Mi-au plăcut pisicile dinainte să am internet, calculator sau prea multe cuvinte în vocabular. Mi-au plăcut de la sine sau genetic, mi-au plăcut […]
Iarăși țin să anunț că nu voi aduce definiții din dicționar pentru cei doi termeni sau informații istorice, etimologice, etc. Voi vorbi, ca și până acum, strict subiectiv și din propria mea experiență. Ideea articolului a pornit de la pasajele citite astăzi din cartea lui Michel Onfray, “Scurt manifest hedonist“, prin intermediul cărora am realizat […]
Nu cred că e vorba despre (ne)atenție, ci mai mult despre preferințele personale. Știu persoane care nu suportă să aibă pic de semn pe o carte, însă eu știu că dacă am citit o carte, trebuie să se vadă că am citit-o! Adică nu am probleme în a desface cotorul mai mult, și eu însemnez citatele în fiecare carte pe care o citesc. Înțeleg de ce vrei o carte frumoasă, însă unii oameni sunt prea exagerați. Cărțile sunt să fie citite, nu folosite pe post de bibelou. Și când citești, e normal să o faci în modul cel mai ușor/relaxant, asta însemnând fie că tragi de foi sau mănânci în același timp. E alegerea ta cum îți tratezi cărțile, atâta timp cât respecți preferințele altora când vine vorba de cărțile lor.
Adică eu atunci când împrumut o carte de la cineva și știu că persoana respectivă are tare grijă de cărțile ei, atunci o să mă comport și eu frumos cu ele. Atâta timp cât sunt cărțile tale, poți face ce vrei cu ele. Așa văd eu treaba.
ApreciazăApreciază
Sunt de acord că o carte trebuie respectată și îngrijită, însă sunt de părere că atunci când cineva răsfoiește o carte din biblioteca mea, acea carte trebuie să spună ceva despre mine. Da, mănânc când citesc, însă mă feresc pe cât posibil să nu îndoi paginile. Am mai pățit să se deterioreze, dacă este o carte pe care o port peste tot cu mine. Desigur, am foarte mare grijă de cărțile împrumutate.
ApreciazăApreciază
Am mare grija de cartile mele, dar nu exagerat. Nu-mi place sa am colturile indoite si la anumite carti, imi place sa trec data in care am luat-o, plus numele meu. Cateodata mai mananc atunci cand citesc, de subliniat citatele nu prea o fac.
ApreciazăApreciază
Tratez cartile cu mare grija,indiferent daca sunt ale mele sau nu.Am mare grija de ele,valoreaza mult pentru mine.
ApreciazăApreciază
Chiar daca sunt sau nu sunt ale mele, le tratez cu grija.Daca imi place un pasaj pun foite colorate ca semn, dar nu indoi paginile. Nimanui nu i-ar placea o carte deteriorata. :)
ApreciazăApreciază
Eu ma port cu cartile la fel ca si cu bibelourile . Mi s-a intamplat doar sa mi se imprastie tiparul dar, nu foarte mult .
ApreciazăApreciază